ROFUIP_idei

Cadrul de reglementare general și aplicabilitatea (Art. 1)

Domeniu de aplicare: Regulamentul-cadru reglementează organizarea și funcționarea tuturor unităților de învățământ preuniversitar din România.

Ierarhia normativă: Școlile funcționează conform legislației generale, acestui regulament-cadru, propriului regulament de organizare și funcționare (ROFUIP local) și regulamentului de ordine interioară (ROI).

Reglementări specifice:

Unitățile de învățământ din sistemul de apărare, informații, ordine publică și securitate națională au reglementări emise de ministerele de resort (MApN, MAI, MJ etc.).

Unitățile-pilot, de aplicație, alternativ, vocațional (teologic, pedagogic, artistic, sportiv) aplică suplimentar regulamente specifice aprobate de Ministerul Educației.

Elaborarea, aprobarea și difuzarea Regulamentului de Organizare și Funcționare al Unității (ROFUIP local) (Art. 2, alin. 1–9)

Ierarhia și conținutul: Fiecare școală își elaborează propriul regulament în baza legii, cu dispoziții generale și specifice unității.

Procesul de elaborare: Proiectul se redactează de un colectiv de lucru coordonat de un cadru didactic (membru în Consiliul de Administrație – CA) și include reprezentanți ai sindicatelor, părinților și elevilor.

Dezbatere și aprobare:

Se dezbate în Consiliul Profesoral (unde votează și personalul auxiliar/administrativ), Consiliul Elevilor și Consiliul Reprezentativ al Părinților.

Se aprobă prin hotărâre de către Consiliul de Administrație (CA).

Aducere la cunoștință și revizuire:

Se înregistrează la secretariat, se publică pe site-ul școlii și se prezintă elevilor și părinților la începutul fiecărui an școlar de către cadrele didactice/diriginți.

Poate fi revizuit anual sau de câte ori este necesar.

Caracter obligatoriu: Respectarea regulamentului este obligatorie pentru cadre didactice, personal auxiliar, administrativ, elevi și părinți. Nerespectarea atrage sancțiuni legale.

Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) (Art. 2, alin. 10–12)

Cadru legal: Respectă dispozițiile din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, Codul Muncii și contractele colective de muncă.

Aprobare și consultare: Se aprobă de CA după consultarea Consiliului Profesoral, Consiliului Elevilor, Părinților și partenerilor sindicali.

Afișare: Se aduce la cunoștința publicului prin publicare pe site-ul unității într-o secțiune dedicată.

Principii de organizare, transparență și neutralitate (Art. 3 – 4)

Transparență și consultare (Art. 3): Deciziile conducerii se bazează pe dialog, participarea părinților, respectarea dreptului la opinie al elevilor și comunicarea publică periodică.

Incompatibilități și interdicții (Art. 4):

Activitatea școlară este independentă de ingerințe politice sau religioase.

Sunt strict interzise: partidele/activitățile politice, prozelitismul religios, acțiunile contrare moralei publice și orice activități care pun în pericol sănătatea sau integritatea elevilor și a personalului.

Obligațiile specifice ale cadrelor didactice și ale profesorilor diriginți

Activitatea cadrelor didactice este structurată pe responsabilități de predare, evaluare, etică și comunicare cu comunitatea școlară.

Obligații generale ale cadrelor didactice:

Asigurarea calității actului educațional: Pregătirea minuțioasă a lecțiilor și utilizarea de metode psihopedagogice moderne pentru atingerea obiectivelor curriculare.

Respectarea normelor de etică și conduită: Manifestarea unui comportament profesionist, respectuos, fără discriminare și fără acțiuni care să pună în pericol integritatea fizică sau psihică a elevilor.

Neutralitate politică și religioasă: Interdicția de a desfășura acțiuni de propagandă politică sau prozelitism religios în incinta școlii sau în cadrul activităților școlare.

Informarea și transparența: Aducerea la cunoștința elevilor și părinților a regulamentelor interne, a criteriilor de evaluare și a rezultatelor școlare.

Dezvoltare profesională: Participarea la programe de formare continuă și la activitățile de evaluare profesională.

Obligații specifice ale profesorului diriginte:

Coordonarea colectivului de elevi: Monitorizarea frecvenței, a situației școlare și a comportamentului elevilor din clasă.

Prezentarea regulamentelor: Obligația explicită de a prezenta ROFUIP și ROI elevilor și părinților la începutul fiecărui an școlar (și la fiecare revizuire).

Relația cu părinții: Organizarea ședințelor și consultațiilor periodice cu părinții/reprezentanții legali.

Consiliere și orientare: Sprijinirea elevilor în gestionarea conflictelor, prevenirea bullying-ului și orientarea școlară sau profesională.

Rolul și atribuțiile Consiliului de Administrație (CA)

Consiliul de Administrație este organul deliberativ de conducere al unității de învățământ, având rolul de a lua deciziile strategice, financiare și organizatorice principale.

Principalele atribuții ale CA:

Aprobarea reglementărilor interne: Aprobă prin hotărâre proiectul Regulamentului de Organizare și Funcționare (ROFUIP local) și Regulamentul de Ordine Interioară (ROI).

Gestionarea resurselor umane:

Aprobă statul de funcții și încadrarea personalului.

Validează rezultatele evaluării anuale a cadrelor didactice și ale personalului auxiliar/administrativ.

Aprobă acordarea gradațiilor de merit, a premiilor sau a altor distincții interne conform procedurilor.

Managementul financiar și patrimonial: Aprobă proiectul de buget al școlii, execuția bugetară și utilizarea veniturilor proprii sau a sponsorizărilor.

Gestionarea stării de disciplină: Aprobă sancțiunile disciplinare severe propuse pentru elevi sau personal, conform legislației.

Aprobarea concediilor speciale: Aprobă perioadele de concediu de odihnă, concediile fără plată pentru studii (până la 3 ani) și concediile plătite de 6 luni pentru elaborarea tezei de doctorat/lucrărilor științifice.

Comparație: ROFUIP local vs. Regulamentul de Ordine Interioară (ROI)

Deși ambele sunt documente obligatorii la nivelul unității școlare, ele au roluri, domenii de aplicare și proceduri de adoptare distincte:

Criteriu	ROFUIP Local (Regulamentul de Organizare și Funcționare)	ROI (Regulamentul de Ordine Interioară)
Scopul principal	Definește structura, atribuțiile și funcționarea generală a unității școlare.	Reglementează disciplina, normele de conduită și raporturile de muncă/școlare de zi cu zi.
Baza legală primară	Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023 + Regulamentul-cadru național.	Codul Muncii (Art. 242), Legea nr. 198/2023 și Contractele Colective de Muncă (CCM).
Elaborare	Redactat de un colectiv de lucru desemnat de CA (cu reprezentanți ai profesorilor, sindicatelor, părinților și elevilor).	Elaborat de conducere/CA pe baza cerințelor din Codul Muncii și contractele de muncă.
Circuitul de consultare	Dezbătut obligatoriu în Consiliul Profesoral, Consiliul Elevilor și Consiliul Părinților.	Arobat după consultarea partenerilor sociali (sindicate, reprezentanți ai elevilor și părinților).
Aprobare	Arobat prin hotărâre a Consiliului de Administrație (CA).	Arobat prin hotărâre a Consiliului de Administrație (CA).
Focus principal	Proceduri de lucru, comisii interne, circuitul documentelor, drepturi și îndatoriri instituționale.	Reguli de acces, ținută, interdicții (fumat, violență, utilizarea telefoanelor), sancțiuni disciplinare.

Iată structurarea textului pe idei principale și puncte, organizată pe capitole și articole:

Capitolul I. Rețeaua școlară

Articolul 5: Integrarea în rețeaua școlară și raportarea datelor

Apartenența la rețea: Unitățile de învățământ autorizate provizoriu sau acreditate fac parte din rețeaua școlară națională.

Obligația SIIIR: Aceste unități trebuie să introducă datele elevilor/copiilor în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România.

Articolul 6: Personalitatea juridică (PJ) și structura unităților

Dobândirea personalității juridice: Se obține conform legii de către unitățile autorizate provizoriu sau acreditate.

Elementele definitorii ale unei unități cu PJ:

Act oficial de înființare (ordin de ministru, hotărâre de administrație locală/județeană, hotărâre judecătorească etc.);

Patrimoniu (sediu, dotări, adresă) deținut în proprietate, administrare, comodat sau chirie;

Cod de Identificare Fiscală (CIF) și cont la Trezorerie/bancă;

Sigiliu oficial cu stema României și denumirea completă/actualizată.

Autonomie și resurse proprii: Unitățile cu PJ au personal propriu (de conducere, didactic, auxiliar, administrativ), buget propriu, întocmesc situații financiare și beneficiază de autonomie decizională.

Structuri arondate: O unitate cu PJ poate include structuri școlare subordonate (fără PJ) sau alte locații unde se desfășoară activități didactice sau administrative.

Articolul 7: Consorțiile școlare

Posibilitatea asocierii unităților de învățământ cu autoritățile locale în consorții școlare pentru creșterea calității educației și optimizarea resurselor.

Articolul 8: Circumscripțiile școlare și înscrierea elevilor

Stabilirea circumscripțiilor: Inspectoratele școlare definesc circumscripțiile (străzile arondate) pentru nivelurile antepreșcolar, preșcolar, primar și gimnazial, după consultarea școlilor și a autorităților locale.

Prioritate la înscriere: Copiii din circumscripția școlară au prioritate la înscriere, pe baza cererii scrise a părintelui/reprezentantului legal.

Înscrierea în afara circumscripției: Părinții pot solicita altă școală; înscrierea se aprobă de Consiliul de Administrație (CA) în limita locurilor libere, doar după asigurarea locurilor pentru copiii din circumscripție.

Metodologii specifice: Înscrierea la educație timpurie (antepreșcolar/preșcolar) și în clasa pregătitoare se face după reguli speciale emise de Ministerul Educației.

Situația părinților în divorț: Prevalează interesul superior al copilului; părintele la care se află minorul are obligația să îl înscrie, de regulă, la o școală din proximitatea domiciliului.

Capitolul II. Organizarea programului școlar

Articolul 9: Structura anului școlar și suspendarea cursurilor

Durata anului școlar: Începe la 1 septembrie și se încheie la 31 august. Structura cursurilor/vacanțelor se stabilește prin ordin de ministru (în educația timpurie, vacanțele țin cont de interesul copiilor și părinților, putând fi organizate activități recreative).

Suspendarea cursurilor cu prezență fizică (trecere în online/hibrid):

Motive: Situații excepționale (epidemii, intemperii), motive medicale grave ale elevului, eleve gravide / elevi părinți sau elevi aflați în arest la domiciliu;

Niveluri de suspendare: Individual (la cererea părintelui/elevului, cu avizul CA), pe grupe/clase/școală (la cererea directorului, aprobată de ISJ), județean (la cererea ISJ, aprobată de minister) sau național/regional (prin ordin de ministru / CJSU / CNSU);

Recuperare: Dacă nu se poate predare online/hibrid, parcurgerea programei se face prin măsuri alternative stabilite de CA.

Măsuri de siguranță: Asigurarea condițiilor de igienă și limitarea expunerii copiilor mici la tehnologie (conform recomandărilor OMS).

Articolul 10: Programul în educația timpurie (creșe și grădinițe)

Tipuri de program: Normal (5 ore/zi) sau prelungit (10 ore/zi – limita maximă zilnică pentru un copil).

Activități în vacanță: Se pot organiza activități educativ-recreative la cererea părinților (minimum 10 copii la program prelungit), cu aprobarea CA și încheierea unui contract educațional.

Articolul 11: Organizarea orelor și pauzelor pe niveluri de învățământ

Forme de învățământ: Cu frecvență zi, seral sau frecvență redusă. Învățământul primar funcționează de regulă dimineața (clasele pregătitoare, I și II încep după ora 8:00 și termină până la ora 14:00).

Durata orelor și pauzelor:

Primar: Ora de 45 min, pauză de 15 min (și o pauză de 20 min după ora a 2-a). La pregătitoare și clasa I, predarea durează 30-35 min. (Dacă învață în aceleași schimburi cu niveluri superioare, ora are 50 min).

Gimnaziu, liceu, profesional: Ora de 50 min, pauza de 10 min (pauză de 15-20 min după ora a 3-a).

Învățământ special: Ora/terapia are 45 min, pauza de 15 min (și o pauză de 30 min după ora a 2-a).

Educație timpurie: Activități flexibile, crescând progresiv de la 5-10 min (0-1 an) până la 35 min (5-6 ani).

Program flexibil: Se aplică elevelor gravide și elevilor părinți pentru prevenirea abandonului școlar.

Articolul 12: Programe și statute speciale

Programul „A doua șansă” se reglementează prin metodologie specifică.

Unitățile pot organiza programe precum „Școala după școală”, „Învățare remedială” sau pot obține statute speciale (Școală verde, Școală-pilot, Zone de investiții prioritare).

Capitolul III. Formațiunile de studiu

Articolul 13: Constituirea grupelor și claselor

Constituire: Se fac la propunerea directorului, prin hotărâre a CA, respectând Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Grupe în educația timpurie: Organizate pe tranșe de vârstă (mică, mijlocie, mare); în caz de efective reduse se pot forma grupe eterogene.

Abateri de la efectivele legale: Cu aprobarea ISJ, pot funcționa clase cu cel mult 2 elevi sub minim sau cel mult 4 peste maxim (reguli speciale există și pentru învățământul în limbile minorităților).

Clase cu dublu profil/calificare: În licee sau școli profesionale cu elevi puțini, se pot organiza clase combinate (disciplinele generale se fac împreună, cele de specialitate pe grupe).

Desegregare și echitate: La începutul ciclului de studiu, elevii sunt repartizați aleatoriu în clase pentru a se evita discriminarea și segregarea.

Articolul 14: Învățământul special

Se organizează individual, pe grupe sau pe clase adaptate tipului și gradului de deficiență.

Articolul 15: Limbilor moderne

Continuitate: La trecerea la gimnaziu, liceu sau profesional se asigură, de regulă, continuarea studierii acelorași limbi străine.

Grupare și orar: Clasele se constituie astfel încât elevii să studieze aceleași limbi; dacă nu este posibil, se creează un interval orar comun pentru asocierea elevilor din clase diferite.

Schimbarea limbilor: Se poate face motivat, la cererea scrisă a părinților, cu aprobarea CA, școala putând oferi programe de sprijin.

Capitolul I. Dispoziții generale

Articolul 16: Cadrul general de conducere și consultare

Echipa de conducere: Managementul este asigurat de Consiliul de Administrație (CA), director și, unde este cazul, directori adjuncți (cu excepția sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională).

Obligația de consultare: Conducerea se consultă cu organele interne (Consiliul Profesoral, personal didactic auxiliar și administrativ, comisiile școlare precum CEAC și CFDCD), reprezentanții elevilor, părinților, autorităților locale, sindicatelor și operatorilor economici (pentru învățământul tehnologic și dual).

Regimul învățământului particular și confesional: Fondatorul persoană juridică stabilește prin hotărâre structura CA, funcțiile de conducere și atribuțiile acestora.

Articolul 17: Reprezentarea juridică a unităților de stat

Obligația directorului: Directorul reprezintă legal școala în litigii și trebuie să asigure dreptul la apărare și reprezentarea în instanță; nerespectarea constituie abatere disciplinară.

Consultanță juridică gratuită: La cererea scrisă a directorului, inspectoratul școlar (ISJ/ISMB) oferă sprijin prin consilierul juridic (analiză de documente, redactare de întâmpinări/notificări, evaluare de riscuri).

Capitolul II. Consiliul de Administrație (CA)

Articolul 18: Statutul, conducerea și funcționarea CA

Rolul CA: Este organul deliberativ de conducere al școlilor de stat și funcționează conform metodologiei-cadru emise de Ministerul Educației.

Președintele CA:

În școlile de stat: Directorul unității (excepție: în învățământul dual majoritar, președinte poate fi directorul sau reprezentantul operatorului economic);

În școlile particulare/confesionale: Persoana desemnată de fondatori;

În situații de conflict (evaluarea/eliberarea din funcție a directorului președinte): Ședința este condusă de un alt membru ales prin vot.

Desfășurare și transparență: Ședințele se pot ține fizic, online sau hibrid. Tematica și deciziile adoptate trebuie afișate la avizier și/sau pe site-ul școlii.

Articolul 19: Participanți, drepturi de vot și atribuții specifice

Observatori de drept: Reprezentanții sindicatelor reprezentative, ai asociațiilor de părinți și președintele Consiliului Școlar al Elevilor (participare obligatorie în învățământul tehnologic).

Drept de vot pentru elevi: În licee, școli postliceale și profesionale, un loc din cota părinților este repartizat cu drept de vot unui elev major (în postliceale, întreaga cotă a părinților revine elevilor).

Obligații și atribute speciale ale CA:

Consultări anuale: Organizarea de întâlniri cu părinții copiilor cu CES și ai grupurilor etnice din școală;

Accesibilitate: Aprobarea măsurilor (cu sprijinul autorităților locale) pentru accesibilizarea mediului fizic și educațional pentru persoane cu dizabilități;

Resurse umane de sprijin: Monitorizarea nevoilor și solicitarea către CJRAE/CMBRAE de consilieri, logopezi, profesori itineranți sau meidatori școlari;

Execuție bugetară: Aprobarea de măsuri financiare se face exclusiv cu încadrarea în bugetul aprobat.

Capitolul III. Directorul

Articolul 20: Ocuparea funcției, mandate, incompatibilități și eliberarea din funcție

Selecția și numirea (școli de stat):

Recrutarea se face prin concurs național (pentru cadre didactice titulare);

Directorul încheie contract de management educațional cu ISJ/ISMB (după prezentarea avizului medical) și contract de management administrativ-financiar cu primarul/președintele CJ.

Incompatibilități și interdicții:

Interzisă deținerea funcțiilor de conducere în partide politice (local/național), primar, viceprimar, președinte/vicepreședinte CJ sau funcții de conducere în sindicate;

Interdicție absolută pentru persoanele condamnate penal definitiv pentru infracțiuni cu intenție (contra persoanei, libertății sexuale, corupție, fals, furt etc.).

Cerințe lingvistice (minorități): Obligația cunoașterii limbii de predare a minorității (sau existența unui director vorbitor de română în școlile mixte), cu consultarea reprezentanților parlamentari ai minorității respective.

Procedura de eliberare din funcție (director numit prin concurs):

La propunerea motivată a Inspectorului Școlar General (cu avizul CA al ISJ);

La propunerea a 2/3 din membrii CA ai școlii (urmată de evaluarea ISJ);

La propunerea Consiliului Profesoral (cu votul secret a 2/3 din membri și audit obligatoriu efectuat de ISJ);

Pentru încălcarea contractului de management (după cercetare disciplinară);

La propunerea motivată a autorității locale (evaluare anuală), decizia finală aparținând ISJ.

Conducerea interimară (pentru funcții vacante la stat):

Prin detașare în interesul învățământului a unui cadru didactic titular (prin decizia ISJ, cu avizul CA al ISJ și după consultarea Consiliului Profesoral al școlii), până la concurs sau sfârșitul anului școlar;

Prin delegare de atribuții către un cadru didactic membru CA din școală, pe o perioadă de maximum 60 de zile calendaristice (dacă nu se poate realiza detașarea).

Regimul școlilor particulare și confesionale: Directorii sunt numiți și eliberați din funcție (cu votul a 2/3 din CA) de către conducerea persoanei juridice fondatoare, notificând ISJ/ISMB.

Concursul național pentru ocuparea funcției de director

Ocuparea funcțiilor de conducere în unitățile de învățământ preuniversitar de stat este un proces riguros, coordonat la nivel național.

Condiții generale de eligibilitate:

Statut profesional: Să fie cadru didactic titular în învățământul preuniversitar.

Pregătire și experiență: Să aibă studii superioare finalizate cu diplomă de licență și un grad didactic (definitivat, gradul II sau gradul I).

Integritate și sănătate: Să fie apt din punct de vedere medical/psihologic și să nu aibă sancțiuni disciplinare neradiate sau cazier judiciar pentru infracțiuni incompatibile cu funcția.

Compatibilitate politică: Să nu dețină funcții de conducere în partide politice sau în cadrul autorităților publice locale/județene.

Etapele de desfășurare a concursului:

Probă scrisă: Test grilă evaluat computerizat la nivel național, care testează cunoștințele de legislație școlară, management educațional și aptitudinile de analiză/leadership.

Evaluarea dosarului: Verificarea îndeplinirii tuturor condițiilor administrative și a documentelor doveditoare.

Proba de interviu: Susținerea unei prezentări privind strategia de dezvoltare a unității școlare și rezolvarea unor situații-problemă în fața unei comisii constituite la nivelul inspectoratului școlar.

Validarea și numirea: Aprobarea rezultatelor finale de către Consiliul de Administrație al ISJ/ISMB și semnarea celor două contracte de management (educațional și administrativ-financiar).

Structura și modul de funcționare a Consiliului de Administrație (CA)

Consiliul de Administrație își adaptează componența în funcție de dimensiunea și nivelul unității de învățământ, asigurând reprezentarea tuturor actorilor din comunitate.

Componența și numărul de membri:

Dimensiunea consiliului: Se constituie din 7, 9 sau 11 membri, în funcție de numărul de elevi și complexitatea școlii (stabilită prin hotărâre a CA existent).

Categorii de reprezentare (Ponderea membrilor):

Cadre didactice și conducere: Directorul (președinte de drept), directori adjuncți și cadre didactice alese de Consiliul Profesoral (constituie de obicei majoritatea relativă).

Autorități locale: Reprezentantul primarului și reprezentanți ai consiliului local / consiliului județean.

Părinți și Elevi: Reprezentanți ai părinților alese de Comitetul Reprezentativ al Părinților. În licee, școli profesionale și postliceale, un loc din această cotă este rezervat unui elev major cu drept de vot.

Mecanismul de vot și adoptarea deciziilor:

Cvorum necesar: Ședințele sunt legal constituite în prezența a cel puțin 2/3 din numărul total al membrilor CA.

Luarea hotărârilor:

Deciziile curente se adoptă prin votul majorității simple a membrilor prezenți.

Hotărârile privind deblocarea/numirea personalului, sancțiunile disciplinare severe sau propunerile de eliberare din funcție a conducerii necesită o majoritate calificată (de regulă 2/3 din voturile tuturor membrilor).

Transparența: Votul este deschis (cu excepția cazurilor de evaluare a persoanelor, unde poate fi secret), iar procesele-verbale și hotărârile adoptate sunt publice.

Conducere executivă și reprezentare legală

Reprezentare și coordonare: Reprezintă legal școala, coordonează activitatea educațională și asigură aplicarea legislației și a normelor NTSM.

Obiective și calitate: Propune Consiliului de Administrație (CA) obiectivele privind calitatea și echitatea educației (evaluate de ISJ și ARACIP) și prezintă anual raportul privind calitatea educației.

Parteneriate și consorții: Reprezintă școala în consorții școlare, încheie parteneriate cu operatorii economici pentru practică și colaborează cu sindicatele, elevii și părinții.

Proiecte europene și avize: Răspunde de implicarea în programele UE și notifică administratorii patrimoniului pentru obținerea avizelor și autorizațiilor de funcționare.

Ordonator de credite (Gestionare financiară și patrimonială)

Buget și execuție: Propune spre aprobare CA proiectul de buget, raportul de execuție și răspunde de încadrarea strictă în limitele creditelor aprobate.

Cheltuieli și contabilitate: Răspunde de angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor, de ținerea la zi a contabilității și raportarea situațiilor financiare.

Resurse și patrimoniu: Administrează baza materială a școlii, atrage resurse extrabugetare și răspunde de declararea corectă a sumelor către organele fiscale (EDUSAL, contabilitate).

Atribuții în calitate de angajator

Contracte de muncă: Încheie și actualizează contractele individuale de muncă și desemnează persoana responsabilă pentru înregistrarea acestora în REGES-online și EDUSAL.

Managementul resurselor umane: Întocmește fișele posturilor, răspunde de evaluarea, motivarea și formarea personalului.

Recrutare și mobilitate: Propune CA vacantarea posturilor și organizarea concursurilor, aplicând metodologiile de mobilitate a personalului didactic.

Atribuții administrativ-didactice și procedurale

Documente de bază și structură: Propune planul de școlarizare, oferta educațională, ROI, ROFUIP, statul de personal, schema orară și stabilește componența claselor.

Numiri de comisii și responsabili: Numește profesorii diriginți, învățătorii, educatorii, coordonatorii de programe educative/structuri arondate și constituie comisiile interne prin decizie.

Control și monitorizare: Asistă la ore (cel puțin o dată pe an pentru fiecare cadru didactic), consemnează zilnic absențele în condică și monitorizează cadrele didactice debutante.

Siguranță și acces: Supune aprobării CA procedurile de acces în școală și procedura de sesizare a cazurilor de violență; gestionează cazurile de violență și suspendarea cursurilor în situații excepționale.

Incluziune și nevoi speciale: Colaborează cu CJRAE, ONG-uri și școli speciale pentru sprijinirea elevilor cu CES sau dezavantajați (poate achiziționa servicii de sprijin sau recruta studenți/elevi practicanți).

Act oficiale și arhivare: Răspunde de arhivarea documentelor, gestionarea actelor de studii și desemnează responsabilul pentru sigiliul unității.

Reguli speciale și delegarea atribuțiilor

Consultare: Se consultă cu sindicatele sau reprezentanții salariaților în exercitarea atribuțiilor.

Delegare voluntară: În caz de absență (concedii, delegații), atribuțiile se deleagă prin decizie directorului adjunct sau unui cadru didactic titular din CA.

Delegare obligatorie (situații excepționale): Emite la începutul anului o decizie preventivă de delegare (cu supleant) pentru cazuri de boală sau accident (nerespectarea este abatere disciplinară).

Conflicte juridice: Dacă are litigii în instanță cu școala, deleagă atribuțiile de reprezentare legală adjunctului sau unui membru CA până la finalizarea procesului.

Învățământ particular/confesional: Persoana juridică fondatoare poate stabili prin derogare propriile atribuții și proceduri de delegare.

Drepturile, concediile și rechemarea directorului (Art. 22 – 23)

Cadrul normativ: Drepturile și obligațiile directorului sunt stabilite prin legislația în vigoare, regulamentele interne și contractele colective de muncă.

Aprobarea concediului: Concediul de odihnă al directorului se aprobă de către inspectorul școlar general.

Rechemarea din concediu: Se face doar în cazuri de forță majoră sau interese urgente, prin decizia inspectorului școlar general.

Directorul adjunct: Normare și condiții (Art. 24)

Numărul de funcții: O unitate poate avea 1, 2 sau 3 directori adjuncți, în funcție de dimensiune și specific.

Criterii de normare:

1 director adjunct: Peste 30 de formațiuni de studiu (sau 20–30 de clase dacă au învățământ primar/preșcolar, secții cu predare în limba minorităților, ori internat și cantină; special cu minim 16 clase).

2 directori adjuncți: Peste 50 de formațiuni de studiu (gimnazial, liceal, postliceal).

3 directori adjuncți: Peste 70 de formațiuni de studiu (sau de nivel preșcolar/antepreșcolar).

Recrutarea, contractul și incompatibilitățile directorului adjunct (Art. 25.1 – 25.6)

Concurs și eligibilitate: Ocuparea funcției se face prin concurs național organizat de ISJ/ISMB; pot participa doar cadre didactice titulare.

Contractul de management: Se încheie cu inspectorul școlar general pe baza unei evaluări medicale favorabile.

Incompatibilități și restricții: Pe perioada mandatului, nu poate deține funcții de conducere în partide politice, administrație publică locală/județeană sau sindicate. Persoanele condamnate penal definitiv pentru infracțiuni grave nu pot ocupa această funcție.

Eliberarea din funcție și conducerea interimară a directorului adjunct (Art. 25.7 – 25.13)

Modalități de eliberare din funcție (stat):

La propunerea motivată a Inspectorului Școlar General (cu avizul CA al ISJ).

La propunerea a 2/3 din membrii CA ai școlii (urmată de evaluarea ISJ).

La propunerea Consiliului Profesoral (vot secret 2/3 și audit ISJ).

Pentru încălcarea contractului de management (după cercetare disciplinară).

Învățământ militar și particular: Eliberarea necesită avizul MApN (pentru cel militar) sau decizia persoanei juridice fondatoare (pentru cel particular).

Asigurarea interimatului (școli de stat):

Prin detașare în interesul învățământului a unui cadru didactic titular (cu aviz CA al ISJ și consultarea Consiliului Profesoral), până la sfârșitul anului școlar.

Prin delegare de atribuții către un membru din CA al școlii, dacă detașarea nu este posibilă (maximum 60 de zile calendaristice).

Interimatul în sistemul particular: Se asigură prin numirea unui cadru didactic propriu/pensionar sau prin detașarea unui titular din altă unitate.

Activitatea, delegarea și concediul directorului adjunct (Art. 26 – 27)

Responsabilități: Își desfășoară activitatea conform contractului de management, fișei postului și atribuțiilor delegate temporar de director.

Înlocuirea directorului: Preluarea tuturor atribuțiilor directorului (în lipsa acestuia) se face prin delegare.

Concediul de odihnă: Se aprobă de către directorul școlii; rechemarea se poate face de către director sau de către inspectorul școlar general.

Categoriile de documente manageriale (Art. 28)

Tipuri de documente: Diagnoză, prognoză și evidență.

Formatul digital: Documentele pot fi stocate în format digital și validate prin semnătură electronică.

Documentele de diagnoză (Art. 29 – 32)

Componență: Rapoartele anuale ale comisiilor/compartimentelor, Raportul anual asupra calității educației și Raportul anual de evaluare internă (RAEI).

Raportul anual asupra calității: Întocmit de conducere, dezbătut în Consiliul Profesoral, aprobat în CA (în primele 4 săptămâni ale anului școlar) și prezentat partenerilor (părinți, elevi) și autorităților locale (publicat și pe site-ul școlii).

Raportul RAEI: Întocmit de Comisia pentru Evaluarea și Asigurarea Calității (CEAC), validat de Consiliul Profesoral, aprobat de CA și adus la cunoștința publicului.

Documentele de prognoză (Art. 33 – 36)

Tipuri de documente: Planul de Dezvoltare Instituțională (PDI) / Planul de Acțiune al Școlii (PAS), Planul managerial, Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial. Se publică pe site-ul școlii.

Planul de Dezvoltare Instituțională (PDI / PAS):

Proiectat pe termen lung (3–5 ani) de o echipă coordonată de director.

Include: analiza stării actuale, analizele SWOT și PESTE, viziunea/misiunea, planificarea activităților. PAS se corelează cu planurile regionale/locale (PRAI/PLAI) și ghidurile CNDIPT.

Se dezbate de Consiliul Profesoral, se aprobă de CA și se evaluează/revizuiește anual.

Planul managerial: Document de acțiune pe termen scurt (1 an școlar), aprobat de CA. Adaptează strategiile naționale și PDI la anul în curs (inclusiv proiectele europene/naționale). Directorul adjunct își întocmește un plan managerial propriu, derivat din cel general.

Controlul intern managerial: Directorul asigură cadrul legal pentru elaborarea procedurilor formalizate pe activități.

Documentele manageriale de evidență (Art. 37)

Statul de funcții.

Organigrama unității de învățământ.

Schema orară / programul zilnic (pentru antepreșcolar/preșcolar).

Planul de școlarizare.

comparație directă între Directorul plin (Art. 21–23) și Directorul adjunct (Art. 24–27), organizată pe principalele paliere de organizare și conducere:

Ocuparea funcției și recrutarea

Director plin: Se ocupă prin concurs național organizat de ISJ/ISMB. Încheie contract de management educațional cu Inspectorul Școlar General (ISG).

Director adjunct: Se ocupă tot prin concurs național. Participă doar cadrele didactice titulare. Încheie de asemenea contract de management educațional cu ISG (după prezentarea evaluării medicale).

Normarea posturilor

Director plin: Funcție obligatorie pentru orice unitate de învățământ cu personalitate juridică.

Director adjunct: Funcție opțională, normată strict în funcție de dimensiunea unității:

1 post: ≥ 30 clase (sau 20–30 clase cu învățământ primar/preșcolar, secții cu predare în limba minorităților, ori internat și cantină; învățământ special cu minim 16 clase).

2 posturi: > 50 clase (gimnazial, liceal, postliceal).

3 posturi: > 70 clase (sau peste 70 formațiuni de nivel antepreșcolar/preșcolar).

Rolul și atribuțiile principale

Director plin:

Este ordonator de credite și reprezentantul legal al școlii.

Are atribuții complete de angajator (semnează contracte de muncă, fișele postului, decizii).

Răspunde de execuția bugetară, patrimoniu, plan de școlarizare și calitatea educației.

Director adjunct:

Îndeplinește atribuțiile stabilite prin propria fișă a postului (subordonat directorului) și atribuțiile delegate punctual de către director.

Nu are calitate autonomă de ordonator de credite.

Preluarea atribuțiilor: Exercită prin delegare toate atribuțiile directorului plin atunci când acesta lipsește din școală.

Aprobarea concediilor și rechemarea

Director plin:

Concediul de odihnă este aprobat direct de Inspectorul Școlar General.

Rechemarea din concediu se face doar de către ISG (prin decizie, în caz de forță majoră sau urgențe).

Director adjunct:

Concediul de odihnă este aprobat de Directorul plin al unității.

Rechemarea din concediu se poate face de către Directorul plin SAU de către ISG.

Eliberarea din funcție (Unități de stat)

Procedurile de demitere înainte de termen sunt identice pentru ambele funcții, putând avea loc prin:

Propunerea motivată a ISG (cu avizul CA al ISJ).

Propunerea a 2/3 din membrii CA ai școlii (urmată de evaluarea comisiei ISJ).

Propunerea Consiliului Profesoral (cu votul secret a 2/3 din membri și audit obligatoriu de la ISJ).

Abateri disciplinare / încălcarea contractului de management (după cercetare disciplinară).

Conducerea interimară (în caz de vacantare)

Detașare în interesul învățământului: Până la concurs (max. sfârșitul anului școlar), funcția interimară (de director sau adjunct) este preluată de un titular desemnat de ISG, cu avizul CA al ISJ și după consultarea Consiliului Profesoral.

Delegare de atribuții (soluția de avarie): Dacă nu se poate emite detașarea, atribuțiile se deleagă unui cadru didactic membru în CA al școlii, pe o perioadă de maximum 60 de zile calendaristice.

Incompatibilități și restricții comune

Nici directorul, nici adjunctul nu pot deține funcții de conducere în partide politice (președinte/vicepreședinte la nivel local/județean/național), funcții de primar, viceprimar, președinte/vicepreședinte de Consiliu Județean sau funcții de conducere în sindicate.

Nu pot ocupa aceste funcții persoanele condamnate penal definitiv pentru infracțiuni cu intenție (contra persoanei, de corupție, fals etc., fără reabilitare).

Categorii de personal și încadrare (Art. 38, 41–43)

Tipuri de personal: Personal didactic de conducere, didactic de predare și instruire practică, didactic auxiliar și personal administrativ.

Contractul de muncă: Angajarea se face prin încheierea contractului individual de muncă cu unitatea de învățământ (cu personalitate juridică), prin reprezentantul ei legal.

Coordonare și structură:

Structurile unităților sunt coordonate de un cadru didactic titular, numit de Consiliul de Administrație (CA) la propunerea directorului.

Personalul auxiliar și administrativ este organizat în compartimente de specialitate (secretariat, financiar, administrativ etc.) aflate sub autoritatea directorului sau a directorului adjunct.

Norme de conduită, obligații și interdicții (Art. 39)

Condiții generale: Îndeplinirea studiilor cerute, avizul medical de aptitudine, ținută morală demnă, vestimentație decentă și comportament responsabil.

Protecția elevilor și a colegilor:

Interzis: Afectarea imaginii publice, a vieții private sau intime a elevilor și colegilor.

Interzis: Pedepsele corporale și orice formă de agresiune verbală, fizică sau emoțională.

Meditațiile contracost: Este strict interzisă pregătirea suplimentară contracost cu elevii de la clasele unde cadrul didactic predă în anul școlar respectiv (conform declarației de interese).

Siguranța și protecția drepturilor:

Obligația de a veghea la siguranța elevilor pe durata tuturor activităților școlare și extrașcolare.

Obligația de a sesiza organele de asistență socială sau protecția copilului (DGASPC) privind încălcarea drepturilor, demnității sau integrității elevilor.

Documente de organizare internă (Art. 40)

Instrumente de organizare: Structura personalului se stabilește prin organigramă, statul de funcții și proiectul de încadrare.

Organigrama: Stabilește ierarhia internă, conducerea, organismele consultative, comisiile și compartimentele. Este propusă de director la începutul anului școlar și aprobată de CA.

Reguli specifice personalului didactic (Art. 44–47)

Condiții de încadrare și menținere: Prezintă obligatoriu fișa de medicina muncii, cazierul judiciar și certificatul de integritate comportamentală.

Dezvoltare profesională: Participă obligatoriu la activități de formare continuă.

Serviciul pe școală: Se organizează în toate unitățile (cu excepția grădinițelor/creșelor). Dacă predă în mai multe școli, cadrul didactic efectuează serviciul într-o singură unitate, la alegere.

Educație incluzivă: Colaborează la clasă cu profesori itineranți/de sprijin, consilieri școlari și logopezi pentru integrarea elevilor cu CES.

Reguli specifice personalului administrativ (Art. 48–49)

Recrutare și angajare: Concursul este coordonat de director, iar comisiile și rezultatele sunt aprobate de CA. Angajarea se face de către director (cu aprobarea CA) pe baza fișei medicale, a cazierului judiciar și a certificatului de integritate comportamentală.

Managementul activității:

Activitatea și programul sunt coordonate de administratorul de patrimoniu (cu aprobarea conducerii) și sunt axate exclusiv pe nevoile școlii.

Administratorul de patrimoniu stabilește sectoarele de curățenie/îngrijire și verifică periodic starea bazei materiale pentru siguranța elevilor și a cadrelor.

Evaluarea și răspunderea disciplinară (Art. 50–53)

Perioade și proceduri de evaluare:

Personalul didactic și auxiliar: În baza fișelor de evaluare aduse la cunoștință la începutul anului școlar.

Personalul administrativ: În perioada 1–31 ianuarie, pentru anul calendaristic anterior.

Rezultatele evaluării se comunică în scris fiecărui angajat.

Răspunderea disciplinară: Personalul didactic răspunde disciplinar conform legislației specifice din învățământ, iar cel administrativ conform Codului Muncii (Legea nr. 53/2003).

Perioada evaluată și calendarul de desfășurare

Personalul didactic și didactic auxiliar: Evaluarea urmărește anul școlar (1 septembrie – 31 august). Criteriile și fișele de evaluare sunt aduse la cunoștință angajaților la începutul anului școlar.

Personalul administrativ: Evaluarea se raportează la anul calendaristic anterior (1 ianuarie – 31 decembrie) și are loc în fiecare an în perioada 1 – 31 ianuarie.

Cadrul legal aplicabil

Personalul didactic și didactic auxiliar: Evaluarea se desfășoară conform legislației specifice din învățământ (Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și metodologiilor emise de Ministerul Educației).

Personalul administrativ: Evaluarea se desfășoară conform normelor generale din dreptul muncii (Codul Muncii – Legea nr. 53/2003) și fișelor specifice ale posturilor administrative.

Specificul criteriilor din fișele de evaluare

Personalul didactic / auxiliar: Fișa se concentrează pe activitatea pedagogică, metodico-științifică, proiectarea didactică, formarea continuă, performanțele elevilor și implicarea în proiectele școlii.

Personalul administrativ: Fișa se axează pe îndeplinirea sarcinilor operative din fișa postului, gestionarea bazei materiale, disciplina în muncă, eficiența și respectarea normelor de siguranță și igienă.

Notă comună: Pentru toate categoriile de personal, conducerea unității are obligația de a comunica în scris rezultatele evaluării profesionale.

Cadrul legal de aplicare

Personalul didactic: Răspunde disciplinar conform legislației speciale din învățământ (Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023).

Personalul administrativ: Răspunde disciplinar conform dreptului comun al muncii (Codul Muncii – Legea nr. 53/2003).

Tipul de sancțiuni disciplinare

Personal Didactic (Legea 198/2023)	Personal Administrativ (Codul Muncii)
• Avertisment scris	• Avertisment scris
• Reducerea salariului bazic brut cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni	• Reducerea salariului bazic pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%
• Suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții didactice superioare / de conducere / de îndrumare și control	• Reducerea salariului bazic și/sau a indemnizației de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%
• Suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a participa la comisiile de evaluare / bacalaureat / definitivare	• Retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea, pentru o perioadă ce nu poate depăși 60 de zile
• Desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă	• Desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă

Procedura și cercetarea abaterii disciplinare

Pentru Personalul Didactic:

Cercetarea se face de către o comisie de cercetare disciplinară constituită la nivelul școlii sau al inspectoratului școlar (pentru personalul de conducere).

Regulile privind numirea comisiei, audierile și rapoartele finale au reglementări specifice de timp și procedură stabilite prin legea învățământului.

Sancțiunea se aplică prin decizie emisă de directorul unității (sau de inspectorul școlar general, după caz), pe baza raportului comisiei, cu aprobarea Consiliului de Administrație.

Pentru Personalul Administrativ:

Cercetarea se efectuează conform reglementărilor generale din Codul Muncii.

Angajatorul (directorul) numește o persoană sau o comisie care îl convoacă în scris pe salariat pentru audiere.

Decizia de sancționare se emite de către director în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei.

Contestarea sancțiunilor

Personalul didactic are posibilitatea de a contesta decizia mai întâi pe cale administrativă (la Colegiul de disciplina de pe lângă inspectoratul școlar / Ministerul Educației), iar ulterior la instanța de judecată (Tribunal – Secția de Contencios Administrativ/Muncă).

Personalul administrativ contestă decizia de sancționare direct la instanța judecătorească competentă (Tribunal – Secția Conflicte de Muncă) în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare.

Consiliul Profesoral – Componență, Funcționare și Proceduri (Art. 54, 56)

Componență și conducere: Este format din toate cadrele didactice din unitate; președintele consiliului este directorul școlii.

Frecvență și cvorum: Se întrunește lunar (sau la cererea directorului / a minimum 1/3 din cadre). Cvorumul este de 2/3 din membrii cu norma de bază în unitate.

Participare și sancțiuni: Participarea este obligatorie pentru cadrele cu norma de bază (absenta nemotivată este abatere disciplinară). Pot fi invitați părinți, elevi, personal auxiliar/administrativ, reprezentanți locali sau sindicate.

Adoptarea hotărârilor: Se votează deschis sau secret, deciziile luându-se cu jumătate plus unu din voturile membrilor cu norma de bază. Hotărârile sunt obligatorii pentru tot personalul, elevi și părinți.

Formatul ședințelor: Se pot desfășura fizic, hibrid sau online (videoconferință).

Documente oficiale: Ședințele se consemnează în registrul de procese-verbale (numerotat, sigilat și semnat) însoțit de un dosar de anexe, ambele păstrate într-un fișet securizat.

Atribuțiile Consiliului Profesoral (Art. 55)

Consiliul profesoral gestionează calitatea actului educațional și îndeplinește atribuții precum:

Decizii privind cadrele didactice: Alege reprezentanții în Consiliul de Administrație (CA) și în comisiile școlii (CEAC); propune premierea („Profesorul anului”), formarea continuă sau sancționarea/eliberarea din funcție a conducerii/cadrelor.

Aprobări administrative și de curriculum: Avizează PDI-ul, Planul de școlarizare, Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROFUIP), Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) și oferta CDEOȘ (opționalele).

Validați și evaluări: Validează raportul de calitate, situația școlară anuală, fișele de autoevaluare ale personalului și mediile la purtare scăzute (sub 7/8 sau calificative sub „Bine”).

Elevi și etică: Aprobă sancțiunile disciplinare și propune recompense pentru elevi; monitorizează aplicarea Codului de etică.

Consiliul Clasei – Componență și Organizare (Art. 57, 59)

Componență: Constituit la nivelul fiecărei clase (primar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal) din toate cadrele didactice ale clasei, un părinte delegat (cu excepția postlicealului) și reprezentantul elevilor (cu excepția învățământului primar).

Președinte: Învățătorul/profesorul pentru învățământul primar sau profesorul diriginte.

Întruniri și cvorum: Se întrunește cel puțin o dată pe interval de cursuri (sau la cerere). Cvorumul este de 2/3 din membri, iar deciziile se iau cu jumătate plus unu din voturile totalului membrilor.

Desfășurare și acte: Ședințele pot avea loc și hibrid/online. Se consemnează în registrul de procese-verbale al clasei/nivelului și se semnează de către toți participanții.

Atribuțiile Consiliului Clasei (Art. 58)

Evaluare și progres: Analizează de cel puțin două ori pe an progresul și comportamentul elevilor.

Sprijin și diferențiere: Stabilește măsuri de sprijin și adaptează planurile individualizate de învățare atât pentru elevii cu dificultăți, cât și pentru cei cu performanțe deosebite.

Situație școlară: Stabilește notele/mediile/calificativele la purtare și propune Consiliului Profesoral validarea celor scăzute (sub 7/8 sau sub „Bine”).

Disciplina și colaborare: Analizează abaterile disciplinare și propune sancțiuni/recompense; organizează întâlniri cu părinții și elevii.

comparație directă între Consiliul Profesoral și Consiliul de Administrație (CA), cele două organisme fundamentale de la nivelul unei unități de învățământ:

Rolul și natura organului

Consiliul Profesoral: Este organul colectiv de deliberare profesională, pedagogică și științifică al școlii. Focusul său principal este pe calitatea actului educațional, curriculum și activitatea didactică.

Consiliul de Administrație: Este organul colectiv de conducere executivă și decizională a unității de învățământ. Răspunde de managementul administrativ, financiar, patrimonial și de resursa umană.

Componență și reprezentativitate

Criteriu	Consiliul Profesoral	Consiliul de Administrație (CA)
Membri	Exclusiv didactic: Toate cadrele didactice din școală.	Tripartit / Hibrid: Reprezentanți ai cadrelor didactice, ai părinților, ai primarului/Consiliului Local și (la liceu) ai elevilor.
Președinte	Directorul școlii.	Directorul școlii (sau alt membru ales, conform legii).
Alegere	Automat, prin încadrarea ca profesor în școală.	Reprezentanții cadrelor didactice sunt aleși prin vot secret de către Consiliul Profesoral.

Comparație pe atribuții cheie

În privința personalului (Resurse Umane)

Consiliul Profesoral:

Validează fișele de autoevaluare ale cadrelor didactice.

Propune premierea profesorilor sau acordarea titlului de „Profesorul anului”.

Propune cercetarea disciplinară a cadrelor didactice sau eliberarea din funcție a directorului.

Consiliul de Administrație:

Aprobă organigrama, statul de funcții și proiectul de încadrare.

Aprobă comisiile de concurs, validează concursurile și aprobă angajarea personalului.

Acordă calificativele finale anuale și aplică efectiv sancțiunile disciplinare.

În privința Regulamentelor și Strategiei Școlii

Consiliul Profesoral:

Dezbate și avizează Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROFUIP), Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) și Planul de Dezvoltare Instituțională (PDI).

Consiliul de Administrație:

Aprobă ROFUIP, ROI, PDI-ul și Planul Managerial al directorului (are decizia finală de adoptare).

În privința Curriculumului și Ofertei Educaționale

Consiliul Profesoral:

Avizează oferta de opționale (CDEOȘ) pe baza opțiunilor exprimate de elevi/părinți și proiectul planului de școlarizare.

Consiliul de Administrație:

Aprobă definitiv curriculumul la decizia școlii (CDEOȘ) și planul de școlarizare.

În privința Elevilor și Disciplinei

Consiliul Profesoral:

Aprobă situația școlară anuală.

Validează notele/calificativele scăzute la purtare (sub 7/8 sau sub „Bine”).

Propune/aprobă sancțiuni disciplinare complexe conform Statutului Elevului.

Consiliul de Administrație:

Aprobă măsuri privind siguranța în școală.

Soluționează contestațiile formulate împotriva sancțiunilor aplicate elevilor sau personalului.

Raportul de subordonare / Decizie

În fluxul decizional, Consiliul Profesoral are de cele mai multe ori un rol consultativ/de avizare (propune, avizează, dezbate), în timp ce Consiliul de Administrație are rolul de decizie finală și validare juridică (aprobă și pune în aplicare). Exceptions fac aspectele pur pedagogice și situația școlară, unde Consiliul Profesoral are ultimul cuvânt.

SECȚIUNEA 1: COORDONATORUL PENTRU PROIECTE ȘI PROGRAME EDUCATIVE / EUROPENE

Coordonatorul pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare (Art. 60–61)

Desemnare și încadrare:

Este, de regulă, un cadru didactic titular, propus de consiliul profesoral și aprobat de consiliul de administrație (CA).

Atribuțiile sunt stabilite de director; poate fi remunerat suplimentar din fonduri extrabugetare.

Activează în baza strategiilor Ministerului Educației pentru educație formală și nonformală.

Atribuții principale:

Coordonare și planificare: Elaborează programul/calendarul activităților extrașcolare ale școlii, avizează planificările claselor și coordonează activitatea nonformală.

Parteneriate și consultare: Colaborează cu diriginții, consilierul școlar, părinții, elevii, parteneri guvernamentali/ONG și unități de educație extrașcolară.

Comunicare și evaluare: Prezintă rapoarte anuale în CA, diseminează informațiile, propune instrumente de evaluare și elaborează tematici pentru consultațiile cu părinții.

Incluziune și recunoaștere: Susține adaptarea proiectelor pentru elevii cu CES și se asigură că participarea elevilor este recunoscută prin diplome/adeverințe și inclusă în portofoliul educațional.

Mobilități: Facilitează mobilitățile de învățare (dacă școala nu are un coordonator dedicat pentru proiecte europene).

Portofoliul coordonatorului (format letric sau electronic):

Conține oferta educațională extrașcolară, planul anual, programe de parteneriat, programe de prevenire/intervenție, rapoarte anuale, instrumente de evaluare și reglementări de la ISJ/ME.

Coordonatorul pentru proiecte educaționale europene (Art. 60, 62)

Condiții de numire:

Se numește la școlile acreditate Erasmus+ sau care derulează mai mult de 3 proiecte UE.

În școlile neacreditate sau cu mai puțin de 3 proiecte UE, atribuțiile sunt preluate de coordonatorul de proiecte educative.

Este cadru didactic titular, propus de consiliul profesoral și aprobat de CA.

Atribuții principale:

Oportunități și finanțare: Realizează analiza de nevoi, identifică surse de finanțare (Erasmus+, PNRR, FSE+ etc.), elaborează graficul de accesare și participă la scrierea/implementarea proiectelor.

Organizare și promovare: Facilitează mobilitățile internaționale/naționale ale elevilor și profesorilor, organizează concursuri cu tematică europeană și diseminează rezultatele.

Raportare: Elaborază instrumente de monitorizare și prezintă rapoarte anuale privind impactul proiectelor în CA.

Portofoliul coordonatorului (format letric sau electronic):

Include analiza de nevoi, ghiduri/apeluri de finanțare, cereri de finanțare depuse, instrumente de monitorizare și rapoarte de activitate.

Dispoziții comune (Art. 63)

Inspectoratul școlar (ISJ) stabilește o zi metodică pentru acești coordonatori.

Activitatea lor se regăsește în raportul anual prezentat în CA și este integrată în Planul de Dezvoltare Instituțională (PDI).

SECȚIUNEA a 2-a: PROFESORUL DIRIGINTE

Încadrare și desemnare (Art. 64–65)

Aplicabilitate:

Coordonarea clasei prin diriginte se aplică în învățământul gimnazial, liceal, profesional și postliceal (un profesor poate fi diriginte la o singură clasă).

La învățământul antepreșcolar, preșcolar și primar, atribuțiile revin educatorului/învățătorului.

Numire: Se face anual de către director, prin hotărâre CA, respectând pe cât posibil principiul continuității.

Criterii: De regulă, este cadru didactic titular sau suplinitor definitivat, cu cel puțin jumătate de normă în școală și care predă la clasa respectivă.

Organizare și activități de suport (Art. 66–67)

Planificare: Își planifică activitatea anual conform PDI și nevoilor clasei; planificarea este avizată de director.

Ora de consiliere și suport:

Se desfășoară în cadrul orarului (aria curriculară „Consiliere și orientare”) sau în afara orelor (dacă nu există în planul-cadru, într-un interval stabilit cu elevii/părinții și aprobat de director).

Cuprinde activități individuale, de grup sau cu toată clasa pe teme de dezvoltare personală, strategii naționale și parteneriate.

Orientare vocațională și profesională:

Desfășoară activități de autocunoaștere, explorare a meseriilor, antreprenoriat și decizii de carieră (în colaborare cu consilierul școlar și părinții).

Parteneriate și servicii speciale:

Colaborează pentru sprijinirea elevelor gravide, a elevilor părinți, a celor cu dizabilități (cu profesorul itinerant) și informează privind programele/bursa/serviciile disponibile în școală.

Ședințele și întâlnirile cu părinții:

Stabilește cel puțin o întâlnire pe modul/interval de cursuri pentru prezentarea situației școlare.

Întâlnirile se recomandă a fi individuale (hibrid/online în caz de situații excepționale) și se pot desfășura cu participarea elevului.

Atribuții principale ale profesorului diriginte (Art. 68)

A. Organizare și coordonare: Coordonarea colectivului de elevi, a Consiliului Clasei, a întâlnirilor cu părinții, a activităților extrașcolare, a acțiunilor antidrog și a celor de teambuilding/coeziune.

B. Monitorizare: Urmărirea situației la învățătură, a frecvenței (absențelor), a comportamentului, a rezultatelor la concursuri și a implicării în voluntariat/proiecte.

C. Colaborare:

Cu cadrele didactice ale clasei, conducerea școlii și coordonatorul de proiecte.

Cu consilierul școlar, logopedul, profesorul itinerant/de sprijin (pentru elevi cu CES) și CJRAE.

Cu asistenții sociali/DGASPC (pentru cazuri de violență, abandon școlar, încălcarea drepturilor copilului).

Cu secretariarul și responsabilul SIIIR (pentru burse, acte de studii, date administrative).

D. Informare (scrisă și verbală):

Informarea elevilor și părinților despre regulamente (ROFUIP), examene și proceduri privind violența.

Informarea părinților privind situația școlară, absențele nemotivate, sancțiunile disciplinare, corigențele sau repetenția.

Atribuții suplimentare ale profesorului diriginte (Art. 69 – 70)

Gestionarea documentelor școlare și a situației elevilor: Completează catalogul, motivează absențele, încheie situația școlară anuală, ierarhizează elevii pe baza rezultatelor și monitorizează portofoliul educațional.

Managementul disciplinei și notării: Propune notele/mediile la purtare, aduce la cunoștința Consiliului Profesoral sancțiunile propuse și le pune în aplicare conform statutului elevului.

Consiliere, orientare și sprijin:

Sprijină depunerea dosarelor pentru burse școlare.

Centralizează opțiunile pentru cursurile opționale (CDEOȘ) și întocmește calendarul activităților extrașcolare ale clasei.

Emite (alături de consilierul școlar), la finalul gimnazialului și liceului, o recomandare consultativă de orientare școlară sau vocațională/profesională.

Aplicabilitate: Aceleași dispoziții se adaptează și se aplică în mod corespunzător educatorilor și învățătorilor.

Comisiile din unitățile de învățământ – Cadrul general (Art. 71 – 72)

Tipuri de comisii:

Permanente: Își desfășoară activitatea pe tot parcursul anului școlar.

Temporare: Activează în anumite perioade ale anului.

Ocazionale: Se înființează pentru rezolvarea unor probleme specifice punctuale.

Comisiile permanente obligatorii:

Comisia pentru curriculum;

Comisia de evaluare și asigurare a calității (CEAC);

Comisia de securitate și sănătate în muncă și pentru situații de urgență (SSM-SU);

Comisia pentru controlul managerial intern (SCMI – la stat);

Comisia pentru prevenirea și combaterea violenței, corupției, discriminării și promovarea interculturalității;

Comisia pentru formare și dezvoltare în cariera didactică (CFDCD).

Constituire și reprezentativitate: Funcționează pe baza deciziei emise de director; comisiile CEAC și cea de prevenire a violenței/discriminării includ obligatoriu elevi și părinți.

Atribuțiile și funcționarea comisiilor permanente specifice (Art. 72)

Comisia pentru curriculum

Constituire: Se formează din membrii catedrelor/comisiilor metodice (de cel puțin 4 cadre didactice, sau 2-3 la școli mici); responsabilul este ales prin vot de Consiliul Profesoral și numit de director.

Atribuții principale:

Realizează analiza de nevoi (SWOT) pentru oferta educațională și cursurile opționale (CDEOȘ).

Consiliază cadrele didactice în proiectare și efectuează asistări la ore pentru monitorizarea aplicării curriculumului.

Propune activități remediale, de pregătire pentru examene/concursuri și resurse educaționale deschise (RED).

Gestionează arhiva electronică curriculară și monitorizează predarea limbii materne/istoriei minorităților.

Comisia pentru formare și dezvoltare în cariera didactică (CFDCD)

Constituire: Formată din 3–7 membri aleși prin vot secret de Consiliul Profesoral (responsabilul nu poate fi director).

Atribuții principale:

Cartografiază nevoile de formare ale profesorilor și le raportează la Casele Corpului Didactic (CCD).

Organizează ateliere, seminarii, interasistențe și activități de mentorat pentru cadrele debutante (definitivat).

Monitorizează sistemul de credite ECTS (pe ultimii 2 ani) și evaluează impactul formării asupra elevilor.

Comisia pentru prevenirea și combaterea violenței, corupției, discriminării și promovarea interculturalității

Componență: Conducere (director adjunct / coordonator proiecte), cadre didactice (4-6), părinți (1-3), elevi (1-3), reprezentanți ai primarului/Consiliului Local, consilier școlar și (opțional) un reprezentant al Poliției.

Atribuții pe arii de acțiune:

Violență: Înregistrează cazurile, aplică Planul de prevenire, colaborează cu Poliția/DGASPC și propune măsuri pentru siguranța școlară.

Corupție: Promovează transparența financiară, monitorizează conflictele de interese și aplicarea Codului de etică.

Incluziune și interculturalitate: Monitorizează combaterea segregării, asigură respectarea diversității etnice/religioase și propune măsuri în cazurile de discriminare.

Personalul didactic auxiliar și administrativ (Titlul VI)

Compartimentul Secretariat (Art. 73 – 75)

Organizare: Subordonat directorului; include secretar-șef, secretari și informaticieni/programatori. Are program obligatoriu cu părinții în intervalele 8-9 și 16-18 (cel puțin 2 zile/săptămână).

Atribuții principale:

Înscrierea elevilor, gestionarea bazelor de date, completarea și arhivarea documentelor școlare/actelor de studii (fără condiționarea eliberării lor de avantaje).

Întocmirea statelor de personal și a dosarelor angajaților, în colaborare cu Contabilitatea.

Păstrarea și gestionarea securizată a condicilor de prezență și a cataloagelor (în fișet securizat).

Asigurarea unui e-mail oficial pentru petiții și a unui canal confidențial pentru sesizarea cazurilor de violență.

Compartimentul Financiar-Contabil (Art. 76 – 77)

Organizare: Subordonat directorului; include administratorul financiar și contabilii.

Atribuții principale:

Fundamentarea proiectului de buget și raportarea execuției bugetare către Consiliul de Administrație.

Gestionarea financiară a întregului patrimoniu al școlii și organizarea contabilității veniturilor/cheltuielilor.

Întocmirea statelor de plată (cu Secretariatul), valorificarea inventarului și achitarea obligațiilor către buget/terți.

Avizarea proiectelor de contracte care angajează fondurile unității școlare.

Managementul financiar (Art. 78 – 80)

Cadrul de funcționare: Activitatea financiară se desfășoară conform legislației în vigoare, pe baza bugetului propriu.

Planificarea achizițiilor: Directorul și Consiliul de Administrație (CA) actualizează programul anual de achiziții publice pentru a se încadra în fondurile alocate.

Regimul cheltuielilor și fondurilor:

Este strict interzisă angajarea cheltuielilor fără sursă de finanțare asigurată.

Resursele extrabugetare aparțin exclusiv unității și se utilizează doar prin hotărârea CA.

Compartimentul administrativ (Art. 81 – 86)

Organizare și subordonare: Este coordonat de administratorul de patrimoniu și se subordonează directorului.

Atribuții principale:

Administrarea, întreținerea, igienizarea și repararea clădirilor, terenurilor și bazei didactico-materiale.

Obținerea autorizațiilor de funcționare și aplicarea măsurilor de securitate în muncă (SSM), situații de urgență și P.S.I.

Întocmirea proiectului anual de achiziții și a documentațiilor pentru contracte.

Recepția bunurilor/serviciilor/lucrărilor, evidența consumurilor și raportarea mișcărilor de bunuri către Compartimentul Financiar-Contabil.

Managementul patrimoniului și al bunurilor:

Evidență și inventariere: Se fac conform legii; inventarierea este realizată de o comisie numită de director, iar modificările patrimoniale sunt aprobate de CA.

Regimul de proprietate: Bunurile de stat sunt administrate de CA, iar cele din învățământul particular urmează regimul proprietății private.

Închiriere: Bunurile temporar disponibile pot fi închiriate prin hotărârea CA.

Biblioteca școlară și Centrul de Documentare și Informare – CDI (Art. 87)

Formate și organizare: Funcționează fizic și digital (inclusiv Biblioteca Școlară Virtuală), conform Legii bibliotecilor și ordinelor ministrului.

Personal: În CDI pot activa profesori documentariști, bibliotecari, documentariști și redactori.

Digitalizare și suport educațional:

Accesul elevilor și al personalului la resursele digitale este gratuit.

Platformele digitale oferă suport educațional (inclusiv în perioade de suspendare a cursurilor, cazuri medicale, mobilități sau pentru elevele gravide / elevii părinți) și asigură cadrul pentru practica pedagogică (sistem blended-learning).

Incluziune și diversitate: Bibliotecile și CDI sunt dotate cu materiale care reflectă cultura, limba și nevoile minorităților naționale și ale persoanelor cu dizabilități.

Dobândirea și exercitarea calității de elev (Art. 88 – 96)

Beneficiarii primari: Antepreșcolarii, preșcolarii, elevii și adulții înscriși în sistemul de învățământ.

Procedura de înscriere:

Se face la solicitarea scrisă a părinților și se aprobă de CA. Persoanele fără CNP sunt înscrise obligatoriu conform normelor speciale.

Înscrierea la nivelurile antepreșcolar, preșcolar, primar, liceal, profesional și postliceal se realizează conform metodologiilor specifice ale Ministerului Educației.

Elevii promovați sunt înscriși de drept în anul următor.

Retragerea și reînscrierea timpurie (Educație timpurie și primar):

În caz de probleme medicale, oboseală sau neadaptare (la grupa mijlocie/mare, clasa pregătitoare sau clasa I), părinții pot solicita retragerea și reînscrierea în anul următor sau în grupa/clasa anterioară.

Decizia se ia în urma consilierii și pe baza evaluării dezvoltării copilului realizată de cadrul didactic.

Exercitarea calității și prezența la cursuri:

Calitatea de elev presupune frecventarea cursurilor și se dovedește prin carnetul de elev vizat anual.

Prezența se verifică la fiecare oră (absența nu poate fi folosită ca mijloc de coerciție).

Motivarea absențelor:

Se face de către educator/învățător/diriginte pe baza actelor justificative depuse în termen de 7 zile calendaristice (altfel rămân nemotivate).

Actele medicale trebuie avizate de cabinetul școlar sau medicul de familie.

Părinții/elevii majori pot solicita motivarea în limita a 40 de ore/an (max. 20%/disciplină), cu avizul directorului.

Pentru elevele gravide și elevii părinți, limita este de 100 de ore/an (max. 40%/disciplină).

Directorul aprobă motivarea absențelor pentru participarea la competiții sportive, olimpiade, concursuri sau mobilități educaționale.

La absențe de peste 75% dintr-un an școlar, conducerea anunță serviciile de asistență socială pentru prevenirea abandonului.

Reînmatricularea și situații speciale:

Elevii retrași se pot reînmatricula, de regulă, la începutul anului școlar (cu examene de diferență, dacă e cazul). Părinții trebuie să garanteze în 60 de zile continuarea studiilor (în caz contrar este sesizat Serviciul de Siguranță Școlară).

Elevele gravide și elevii părinți se pot reînmatricula oricând în timpul anului școlar.

Pentru elevii români reîntorși din străinătate (care nu au învățat în România în ultimii 2 ani), se organizează grupe de acomodare pentru învățarea limbii române și integrare.

Educația extrașcolară (Art. 97 – 100)

Definiție și scop: Activități educaționale desfășurate în afara orelor de curs care dezvoltă competențele fizice, cognitive, emoționale și sociale ale elevilor.

Organizare și planificare:

Oferta se stabilește prin consultarea elevilor și părinților, fiind aprobată de Consiliul Profesoral și CA.

Se poate desfășura în școli, palate ale copiilor, tabere, muzee, centre comunitare sau alte spații sigure.

Deplasările din localitate (excursii, tabere) necesită respectarea regulamentelor speciale ale ministerului, iar activitățile locale/interne necesită acordul scris al părintelui de la începutul anului.

Tipuri și forme de activități: Culturale, civice, sportive, de voluntariat, robotică, educație financiară/juridică/sanitară etc., sub formă de proiecte, concursuri, tabere, ateliere sau vizite de studiu.

Recunoaștere și parteneriate:

Rezultatele se înscriu în portofoliul educațional al elevului și se atestă prin diplome/adeverințe.

Școlile pot încheia protocoale de colaborare cu organizații publice/private.

Școlile de artă și cele cu program sportiv colaborează direct cu palatele copiilor, cluburile sportive școlare și secțiile de profil pentru susținere reciprocă.

Iată structurarea pe idei principale, organizată pe puncte și secțiuni, a textului furnizat:

Cadrul general și scopul evaluării (Art. 101 – 102)

Scopul evaluării: Orientarea și optimizarea predării-învățării, precum și gestionarea propriilor rezultate ale învățării.

Principii de bază:

Se realizează pe disciplină, domeniu sau modul, având în centru dezvoltarea de competențe și oferirea unui feedback real.

Nota, calificativul sau punctajul reflectă strict rezultatele învățării și nu pot fi folosite ca mijloace de coerciție.

Standardele naționale de evaluare:

Implementate obligatoriu pentru toate disciplinele.

Elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (trunchi comun) și Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual (învățământ tehnologic/specifice).

Evaluarea fără respectarea acestor standarde constituie abatere disciplinară.

Forme de evaluare pe niveluri de învățământ și instrumente (Art. 103 – 106)

Specificul evaluării pe niveluri de vârstă:

Antepreșcolar, preșcolar și clasa pregătitoare: Aprecieri descriptive și rapoarte de evaluare a dezvoltării.

Învățământ primar (clasele I-IV): Calificative (la fel și pentru învățământul special cu deficiențe severe).

Gimnazial, liceal, profesional și postliceal: Note de la 1 la 10.

Instrumente de evaluare:

Evaluări orale, teste/lucrări scrise, experimente, probe practice, referate și proiecte.

Lucrări scrise obligatorii: Cel puțin două teste/lucrări scrise pe an școlar la fiecare disciplină nemodulară (cu excepția celor preponderent practice).

Frauda: La probele scrise se sancționează direct cu nota 1 sau calificativul Insuficient.

Documente și instrumente speciale de monitorizare:

Rapoarte și fișe de progres: Completate la final de nivel antepreșcolar, preșcolar (grupa mare), clasa pregătitoare și clasa I, fiind asumate de părinți și transmise cadrelor didactice următoare.

Portofoliul educațional: Obligatoriu din preșcolar (grupa mijlocie) și clasa pregătitoare; poate fi și în format digital. Însoțește elevul pe tot parcursul școlarizării și poate fi completat ulterior pentru învățarea pe parcursul vieții.

Planul individualizat de învățare: Fiecare elev beneficiază de cel puțin un plan pe an, elaborat de profesor pentru remediere, consolidare sau performanță.

Recomandarea de orientare: Dirigintele și consilierul școlar emit recomandări consultative la finalul gimnaziului și liceului (orientare școlară/profesională).

Norme privind acordarea notelor și consemnarea rezultatelor (Art. 106 – 107)

Consemnarea notelor/calificativelor:

Se înscriu în catalog (cu cerneală albastră) și/sau în catalogul electronic (tipărit și arhivat anual de secretariat).

La antepreșcolar/preșcolar (grupele mică și mijlocie) se consemnează în caietul de observații.

Numărul minim de note/calificative pe an școlar:

Stabilite în funcție de numărul de ore săptămânale, dar cu cel puțin 3 mai multe decât numărul de ore din planul-cadru (minim 4 note/an).

Pentru disciplinele cu mai puțin de 1 oră/săptămână: minim 2 note/an.

Pentru module: de regulă o notă la 25 de ore (minim 2 note/modul).

Elevii în situație de corigență primesc cel puțin o notă/un calificativ în plus.

Nota la purtare: Se acordă câte o notă/un calificativ la finalul fiecărui interval de cursuri.

Încheierea situației școlare și calculul mediilor (Art. 108 – 111)

Calculul mediilor anuale:

La fiecare disciplină se încheie o singură medie anuală (rotunjită la cel mai apropiat număr întreg; la 50 de sutimi se rotunjește în favoarea elevului).

Media la purtare scade proporțional cu numărul de absențe nemotivate înregistrate.

Media generală anuală: Media aritmetică a mediilor tuturor disciplinelor/modulelor și a purtării, calculată cu două zecimale (prin rotunjire).

Mediile se consemnează în catalog cu cerneală roșie.

Stabilirea calificativelor anuale (clasele I-IV): Se aleg cele două calificative cu frecvența cea mai mare din timpul anului, iar cadrul didactic decide calificativul final în perioada de recapitulare, analizând progresul, efortul și motivația elevului.

Situații speciale de evaluare și frecvență (Art. 112 – 114)

Scutiții de educație fizică și sport:

Au obligația de a fi prezenți la ore (fără echipament sportiv, dar cu încălțăminte adecvată) și pot primi sarcini organizatorice (arbitraj, cronometrare).

Cei scutiți pe întreg anul: nu primesc note, iar media anuală generală se calculează fără această disciplină.

Cei scutiți pe perioadă determinată: li se încheie media doar dacă au acumulat cel puțin 2 note/calificative.

Sportivii de performanță: Cei din loturile naționale/olimpice care se pregătesc în alte centre pot susține evaluările sau încheia situația școlară la școala de origine după întoarcere.

Religia: Participarea se desfășoară conform prevederilor legale în vigoare.

Condiții de promovare și transfer pe profiluri (Art. 115 – 116)

Condiții generale de promovare: Obtinerea mediei anuale de cel puțin 5.00 (sau calificativul „Suficient”) la fiecare disciplină/modul și cel puțin 6.00 (sau calificativul „Suficient”) la purtare.

Cerințe speciale la purtare: Elevii de la liceele pedagogice, teologice și militare care obțin la purtare o medie mai mică de 8.00 sunt obligați să se transfere la alte profiluri/licee.

Cerințe de medie la disciplinele de specialitate (minim nota/media 6):

Profil artistic și sportiv: Minim media 6 la disciplina principală de specialitate.

Muzică, coregrafie, actorie: Minim nota 6 la examenul de sfârșit de an la specialitate.

Arte vizuale/plastice/decorative/arhitectură: Minim media 6 la toate disciplinele practice de specialitate.

Profil pedagogic: Minim media 6 la Română, Matematică și disciplinele pedagogice de profil.

Neîndeplinirea acestor condiții atrage transferul obligatoriu către alte profiluri/specializări.

Situația elevilor amânați (Art. 117)

Motive pentru amânare:

Absențe (motivate sau nemotivate) de cel puțin 50% din ore și lipsa numărului minim de note/calificative.

Scutire de frecvență pentru participarea la festivaluri, concursuri sau cantonamente.

Posesia unei burse de studiu în străinătate sau efectuarea de studii temporare în alte țări.

Lipsa condițiilor de încheiere a mediei din motive neimputabile cadrului didactic.

Suprapunerea perioadei de examene cu nașterea (eleve gravide) sau îngrijirea copilului (elevi părinți).

Procedura de încheiere a situației:

Are loc înaintea sesiunii de corigențe, la o dată stabilită de Consiliul de Administrație (CA).

Elevii amânați care nu promovează în această sesiune se pot prezenta ulterior la examenul de corigență.

Neprezentarea elevilor amânați din clasa pregătitoare, clasa I, precum și a elevelor gravide/elevilor părinți atrage reînscrierea automată în clasa respectivă.

Înlocuirea cadrelor didactice: Dacă un profesor refuză participarea la examene, CA desemnează un înlocuitor cu avizul inspectorului școlar.

Riscul, abandonul școlar și vacantarea locurilor (Art. 118)

Risc și abandon școlar:

Risc de abandon: Absențe nemotivate la cel puțin 75% din orele unei discipline într-un an.

Abandon școlar: Imposibilitatea finalizării a 2 ani școlari succesivi din cauza absențelor nemotivate. Elevii aflați în această situație sunt radiați din evidențe, dar se pot reînscrie la cerere.

Unitatea școlară are obligația de a sesiza instituțiile competente în cazul părinților care nu asigură frecvența copiilor.

Gestionarea absențelor la antepreșcolar și preșcolar:

La grupa mică și antepreșcolar, absența nejustificată de peste 15 zile lucrătoare consecutive duce la notificarea părintelui. Lipsa unui răspuns scris în 5 zile atrage vacantarea locului.

La grupele mijlocie și mare, școala oferă părinților opțiuni alternative (reînscriere în anul următor sau servicii complementare).

Situația elevilor corigenți (Art. 119)

Condiții de corigență: Obținerea mediei sub 5 / calificativului Insuficient la cel mult două discipline (sau module de final de an) sau nepromovarea examenului de amânat la cel mult două discipline/module.

Corigențe la module: Medii sub 5 la modulele finalizate pe parcursul anului atrag corigența directă, organizându-se o sesiune specială de examene în ultima săptămână de cursuri.

Sesiuni de examen: Se organizează o singură sesiune anuală de corigență (stabilită prin ordin de ministru), pe lângă sesiunea specială dedicată modulelor parcurse pe parcursul anului.

Situația elevilor repetenți (Art. 120 – 121)

Cazuri de repetenție:

Medii sub 5 / Insuficient la mai mult de două discipline sau module.

Media anuală la purtare mai mică de 6 / calificativul Insuficient.

Neprezentarea sau nepromovarea examenelor de corigență sau de încheiere a situației (cu excepția cauzelor medicale de naștere/îngrijire copil).

Exmatricularea cu drept de reînscriere în învățământul postliceal.

Protecția la nivelurile mici (Fără repetenție):

Elevii din clasa pregătitoare și clasa I, precum și copiii din grupa mare nu rămân repetenți; aceștia trec în anul următor și intră în programe de remediere/recuperare cu sprijinul CJRAE/CMBRAE.

Reînscrierea repetenților:

Se face la cerere, în anul următor, în clasa nepromovată (la aceeași școală sau prin transfer), fiind permisă depășirea efectivului maxim de elevi/clasă.

În învățământul postliceal, un an se poate repeta o singură dată, iar starea de repetenție este permisă de maxim două ori.

Repetenții de mai multe ori (clasele XI-XII sau postliceal) pot continua studiile doar la forma cu frecvență redusă.

Reexaminarea și desfășurarea examenelor (Art. 122 – 123)

Reexaminarea:

Se poate solicita o singură dată pe an, în cazuri justified, în termen de 24 de ore de la afișarea rezultatelor la corigență.

Are loc în maxim 2 zile de la cerere (înainte de începerea cursurilor) cu o comisie formată din alte cadre didactice.

Materia de examen:

Corigențe/Amânări: Se susțin din toată materia studiată în acel an școlar.

Examene de diferență: Se susțin din materia neparcursă din trunchiul comun și curriculumul diferențiat la schimbarea profilului/specializării (nu se dau diferențe pentru opționalele din oferta școlii).

La transferul în timpul anului, elevii preiau opționalele noii clase.

Depășirea vârstei și finalizarea învățământului obligatoriu (Art. 124)

Frecventarea învățământului obligatoriu la zi poate înceta la vârsta de 18 ani.

Persoanele care au depășit vârsta clasei cu mai mult de 3, 4 sau 5 ani (în funcție de nivelul primar, gimnazial sau liceal) își pot continua studiile prin forme cu frecvență redusă, cursuri serale sau prin programul „A doua șansă”.

Iată structurarea pe idei principale, organizată pe puncte și secțiuni, a textului furnizat:

Echivalarea studiilor și statutul de elev audient (Art. 125 alin. 1–8)

Echivalarea actelor de studii din străinătate:

Se realizează de către ISJ/ISMB la nivelul ultimei clase absolvite.

Solicitanții pot fi înscriși temporar ca audienți (cu excepția unităților MApN).

Dosarul de echivalare se depune în maximum 30 de zile de la înscrierea ca audient.

Gestiunea școlară a audienților:

Datele se înregistrează într-un registru de evidență similar registrului matricol, iar activitatea/evaluările se trec în cataloage provizorii.

Trecerea notelor și absențelor în catalogul clasei se face în termen de maximum 15 zile de la primirea atestatului de echivalare.

Procedura de încadrare la clasă:

Directorul aprobă clasa pe baza raportului unei comisii interne (cadre didactice, conducere, psiholog/consilier), având în vedere vârsta, dezvoltarea psiho-comportamentală, recomandarea părinților și o evaluare orală sumară.

Dacă părinții refuză recomandarea comisiei, elevul este înscris la clasa dorită de aceștia, pe propria lor răspundere scrisă.

Situațiile speciale: lipsa actelor de studii și recunoașterea diplomelor (Art. 125 alin. 9–13)

Procedura pentru elevii fără acte de studii:

Sunt înscriși inițial ca audienți pe baza unei cereri scrise înaintate inspectoratului școlar.

Se constituie o comisie de evaluare (cadre didactice și un inspector/metodist), iar examinarea se face în cel mult 20 de zile de la decizie.

Evaluarea are loc la ariile curriculare principale (Limba română, Matematică și științe, Om și societate), începând în ordine inversă de la ultimul an studiat. Promovarea ultimului an elimină necesitatea evaluării anilor anteriori.

Echivalarea diplomelor de liceu fără foaie matricolă completă:

Ministerul Educației/CNRED poate echivala diplomele obținute în străinătate în urma susținerii unor probe la disciplinele cheie (Română, Limba modernă, TIC, o disciplină din Matematică/Științe și una din Om și societate).

Nota minimă de promovare este 5 la fiecare probă, iar în caz de nepromovare se poate solicita reexaminare în maximum 10 zile lucrătoare.

Școlarizarea elevilor străini și programe speciale (Art. 125 alin. 14–18, Art. 126)

Integrarea lingvistică a elevilor străini:

Elevii străini care nu cunosc limba română urmează cursuri de inițiere lingvistică, finalizate cu un certificat de competențe înregistrat într-un registru unic.

Alternative educaționale: Minorii/tinerii străini (cu sau fără acte de studii) pot fi înscriși în programul „A doua șansă”, unde pot urma concomitent și cursurile de limba română.

Școlile Europene (Excepție): Elevii români reintegrați din sistemul școlilor europene beneficiază de o procedură simplificată de recunoaștere a notelor și încadrării.

Rezervarea locului în școală:

Se poate solicita rezervarea locului pentru elevii care își continuă studiile temporar în străinătate (cu excepția trecerii de la gimnaziu la liceu).

Locul este rezervat de drept și elevelor gravide sau elevilor părinți pe perioada îngrijirii copilului.

Validarea și comunicarea situației școlare (Art. 127)

Validarea în Consiliul Profesoral: Consiliul validează situația școlară la finalul cursurilor, consemnând promovații, corigenții, repetenții, amânații, exmatriculații, cei în abandon și elevii cu note la purtare scăzute.

Notificarea părinților:

Situația școlară necorespunzătoare (corigențe, repetenție, amânări, abandon) se comunică în scris părinților în maximum 7 zile.

Calendarul examenelor de corigență/amânare se transmite obligatoriu în scris.

Confidențialitatea: Documentele și datele elevului nu pot fi făcute publice fără acordul exprimat de părinte sau elevul major.

Tipuri de examene organizate în școli (Art. 128 – 130)

Examene permise: Corigențe, încheierea situației pentru amânați, examene de diferență, testări pentru clasa a V-a și concursuri proprii de admitere în clasa a IX-a (pentru max. 50% din locuri).

Reglementări privind înscrierea la debut de ciclu:

Clasa pregătitoare: Sunt interzise examenele de admitere (înscrierea se face la 6 ani sau 6 ani împliniți până la finalul anului calendaristic). Excepție fac clasele cu predare în limba minorităților (dacă se depășește numărul de locuri) și profilurile artistice/sportive (pentru aptitudini).

Egalitatea de șanse: Elevii cu CES beneficiază de condiții adaptate tipului de afecțiune la toate examenele.

Regimul examenelor de diferență: Se desfășoară de regulă în vacanțe. La diferențele susținute pentru transfer nu se acordă reexaminare.

Comisiile și modul de desfășurare a examenelor (Art. 131)

Structura probelor: De regulă se susțin două probe (scrisă și orală), iar pentru disciplinele cu specific practic se adaugă sau se adaptează proba practică.

Componența comisiilor:

Desemnată prin decizia directorului (cu aprobarea CA), comisia include un președinte și câte două cadre didactice de specialitate/înrudite pentru fiecare disciplină.

La corigențe, unul dintre examinatori este profesorul de la clasă (cu excepția situațiilor de conflict de interese, când este numit un alt cadru didactic).

Desfășurarea și organizarea examenelor

Proba scrisă:

Durată: 45 de minute (învățământ primar) și 90 de minute (învățământ secundar și postliceal).

Format: Se oferă două variante de subiecte, iar elevul alege și rezolvă o singură variantă.

Proba orală:

Format: Dialog profesor–elev pe baza unor bilete de examen (fiecare bilet conține două subiecte).

Număr de bilete: De două ori mai mare decât numărul elevilor examinați.

Schimbarea biletului: Permisă o singură dată.

Notarea și evaluarea rezultatelor

Tipul notelor:

Probele orale/practice: note întregi.

Probele scrise: pot include și fracțiuni.

Calcularea mediei de către un examinator: Media aritmetică a celor 2–3 probe se rotunjește la cea mai apropiată notă întreagă (fracțiunile de 50 de sutimi se rotunjesc în favoarea elevului).

Media finală a examenului:

Se calculează ca medie aritmetică (cu două zecimale, fără rotunjire) între notele finale ale celor doi examinatori.

Diferența dintre notele celor doi examinatori nu poate depăși 1 punct (în caz contrar, media este stabilită de președintele comisiei).

Sistemul cu calificative (primar): Calificativul final la examen se stabilește de comun acord de către cei doi examinatori.

Condiții de promovare și impactul asupra mediei anuale

Notă/calificativ de promovare: Minimum calificativul „Suficient” sau media 5 la fiecare disciplină/modul (cu excepția învățământului vocațional, unde se aplică reguli speciale).

Ponderea rezultatului: Media obținută la corigență, amânare sau examene de diferență devine media anuală la disciplina respectivă și intră în calculul mediei generale anuale.

Amânarea și reprogramarea examenelor (Art. 134)

Cauze medicale sau motive temeinice:

Actele doveditoare se depun în cel mult 7 zile lucrătoare.

Examenele se reprogramează înainte de începerea noului an școlar (sau ulterior, cu aprobarea ISJ/ISMB).

Situații speciale: Elevele gravide, elevii părinți sau elevii spitalizați/imobilizați pot susține examenele și după începerea noului an școlar, cu aprobarea inspectoratului școlar.

Înregistrarea, arhiva și transparența rezultatelor (Art. 135–136)

Termen de consemnare: În maximum 5 zile de la afișare (fără a depăși data începerii noului an școlar).

Păstrarea documentelor: Lucrările scrise și foile cu însemnări de la proba orală se păstrează în arhivă timp de 1 an.

Publicitatea rezultatelor:

Se afișează a doua zi după încheierea sesiunii (cu respectarea GDPR).

Se consemnează în procesul-verbal al Consiliului Profesoral și în cataloage de către diriginte/învățător.

Cadrul general privind transferul elevilor (Art. 137–140)

Dreptul la transfer: Se face cu acordul CA al școlii primitoare și avizul consultativ al CA al școlii de proveniență (refuzul se motivează în scris).

Cazuri de violență domestică: Se aprobă un transfer urgent și temporar, pe baza recomandării instituțiilor sociale.

Efective maxime la clasă: Transferul se încadrează în limita efectivelor maxime per formațiune (depășirea cu max. 2 elevi necesită aprobarea ISJ/ISMB, iar peste 2 elevi, aprobarea Ministerului Educației).

Examene de diferență: Sunt obligatorii la schimbarea filierei, profilului, domeniului sau specializării (disciplinele se stabilesc prin compararea planurilor-cadru).

Condiții specifice de transfer pe niveluri și clase (Art. 141)

Clasa a IX-a (liceu / învățământ profesional): Transferul în timpul anului este permis doar în situații medicale deosebite sau cazuri excepționale, cu condiția ca media de admitere să fie cel puțin egală cu media ultimului admis la specializarea respectivă.

Clasele X–XII/XIII: Transferul este condiționat, de regulă, de obținerea unei medii din anul anterior cel puțin egale cu media ultimului promovat din clasa primitoare.

Trecerea din profesional în liceal: Necesită susținerea examenelor de diferență și respectarea condițiilor de medie de admitere/clasă.

Școlarizarea din spital (excepție): Elevii din clasele IX–XII spitalizați se pot transfera în timpul anului fără îndeplinirea condiției de medie, pe baza scrisorii medicale și adeverinței de la școala din spital.

Reguli de transfer între formele de învățământ și tipurile de programe (Art. 142–143)

Transferul între frecvențe (zi/seral/frecvență redusă):

Frecvență redusă $\rightarrow$ Zi/Seral: Necesită susținerea examenelor de diferență și o medie anuală de cel puțin 7.00 la fiecare disciplină/modul. Se face de regulă în aceeași clasă (cu excepția anilor terminali).

Zi/Seral $\rightarrow$ Frecvență redusă: Se aprobă în limita locurilor libere. În clasa terminală, se poate face direct în anul terminal, păstrându-se filiera, profilul și specializarea.

Sistemul dual și tehnic: Transferurile spre sau dinspre învățământul tehnologic în sistem dual sunt permise cu susținerea examenelor de diferență (unde este cazul) și în limita efectivelor maxime.

Programe intensive și bilingve:

Gimnaziu (clasa a V-a): Transferul la o clasă cu predare intensivă necesită un test de aptitudini și cunoștințe la limba modernă, elaborat de școala primitoare.

Liceu (clasa a IX-a): Transferul la clase intensive/bilingve presupune examene de diferență și un test de verificare a competențelor lingvistice.

Perioadele și situațiile excepționale de transfer (Art. 144–146)

Perioade standard:

Aceeași formă/profil: Se efectuează de regulă în vacanțele școlare (nivelul antepreșcolar și preșcolar face excepție, permițând transferul oricând).

Schimbarea formei sau a profilului: Se realizează în vacanța de vară (excepție: liceele militare pot face transferuri în clasa a IX-a în primele 30 de zile de la începerea anului școlar).

Transferuri excepționale în timpul anului școlar:

Permise la schimbarea domiciliului părinților, pe baza unei recomandări medicale de specialitate sau pentru trecerea la învățământul profesional.

Se aplică și pentru învățământul artistic, sportiv, militar, sau la aprobarea specială a ISJ/ISMB.

Cazuri speciale:

Gemeni/tripleți: Se pot transfera în clasa celui cu media mai mare (sau invers), la cerere.

Sistemul de apărare/militar: Elevii declarați „Inapt”, cei cu abateri grave sau care renunță se pot transfera în rețeaua civilă în timpul anului.

Urmașii personalului militar decedat/rănit: Beneficiază de facilități speciale de transfer în unitățile militare, dacă îndeplinesc criteriile de selecție.

Tipuri de învățământ specifice, CES și facilități (Art. 147–150)

Particular, confesional și pedagogic: Permite transferul reciproc între stat și particular/confesional, conform reglementărilor proprii ale școlilor primitoare.

Reorientarea elevilor cu CES: Se face între învățământul special și cel de masă (în ambele sensuri) la propunerea cadrului didactic, a consilierului sau a părinților, prin decizia CJRAE/CMBRAE.

Eleve gravide și elevi părinți: Au prioritate la transferul în clase cu program flexibil și în unități școlare care au în structură nivel antepreșcolar (creșă) pentru înscrierea copilului.

Procedura administrativă de transfer:

Școala primitoare solicită situația școlară în 5 zile lucrătoare, iar școala de origine o trimite în 10 zile lucrătoare.

În această perioadă intermediară, elevul participă la cursuri ca audient.

Managementul de caz pentru eleve gravide și elevi părinți (Art. 151)

Scop: Prevenirea abandonului școlar și monitorizarea integrată prin DGASPC și inspectoratul școlar.

Echipa de intervenție: Include un cadru didactic CJRAE/CMBRAE, un inspector școlar desemnat (pentru consiliere administrativă și dosar școlar), precum și mediatorul școlar și cel sanitar.

Drepturile și accesul părinților în unitatea de învățământ (Art. 152–156)

Drepturi principale:

Părinții sunt parteneri educaționali principali, au acces la informațiile privind educația propriului copil și pot beneficia de cursuri gratuite de educație parentală organizate de școală.

Procedura de acces: Intrarea în școală se face strict pe baza unei proceduri stabilite de Consiliul de Administrație (ședințe, programări, depunere cereri secretariat sau activități comune).

Organizare și rezolvarea conflictelor:

Părinții se pot constitui în asociații cu personalitate juridică.

Stingerea conflictelor: Se încearcă mai întâi pe cale amiabilă (cu cadrul didactic/dirigintele); dacă nu se rezolvă, se înaintează cerere scrisă conducerii școlii, iar ulterior se poate solicita medierea inspectoratului școlar.

Îndatoririle părinților și reprezentanților legali (Art. 157–159)

Obligația de școlarizare și frecvență:

Părinții trebuie să asigure frecvența elevilor pe întreaga perioadă a învățământului obligatoriu (nerespectarea este contravenție).

Solicită în scris retragerea elevului dacă acesta urmează să fie înscris într-o școală din străinătate.

Sănătate și siguranță:

Depun documentele medicale necesare la înscriere pentru menținerea climatului sănătos.

Însoțesc și preiau copiii din învățământul preșcolar și primar la și de la intrarea în școală (cu excepția transportului cu microbuze școlare).

Colaborare și comunicare:

Contactează cadrul didactic/dirigintele cel puțin o dată pe lună (prezența se consemnează cu nume, dată și semnătură).

Sprijină elevul în activitatea de învățare (inclusiv cea online).

Răspundere și contribuții financiare:

Răspund material pentru distrugerile provocate de copii bunurilor școlii.

Achită în avans contribuția lunară de hrană pentru grupele cu program prelungit (stabilită în funcție de zilele de prezență efectivă; zilele absentate se reportează, iar la retragere sumele neutilizate se returnează).

Climatul școlar: Se interzice orice formă de agresiune (fizică, psihică, verbală) asupra copiilor sau personalului.

Adunarea generală și Comitetul de părinți la nivel de clasă (Art. 160–165)

Adunarea generală a părinților:

Constituită din toți părinții clasei/grupei; dezbate doar probleme generale ale colectivului (situațiile individuale se discută strict în privat).

Se convoacă ori de câte ori este nevoie (de către cadrul didactic, președintele comitetului sau 1/3 din membri) și adoptă hotărâri cu votul majorității simple (cu un cvorum de 1/2 + 1 din membri).

Comitetul de părinți (3 persoane: președinte și 2 membri):

Se alege anual în primele 15 zile calendaristice de la începerea cursurilor.

Sprijină organizarea activităților extrașcolare, a programelor de prevenire a violenței/absenteismului și modernizarea bazei materiale prin voluntariat.

Regim financiar: Susținerea financiară se face doar prin asociații cu personalitate juridică (hotărârea nu este obligatorie). Este strict interzisă implicarea elevilor sau a cadrelor didactice în strângerea/gestionarea fondurilor.

Consiliul reprezentativ al părinților și Asociația de părinți (Art. 166–169)

Consiliul reprezentativ (la nivel de școală):

Format din președinții comitetelor de părinți pe clasă; este o structură fără personalitate juridică, fără patrimoniu, buget sau dreptul de a colecta cotizații/donații.

Se întrunește statutar în prezența a 2/3 din membri (sau 1/2 + 1 la reconvocare) și se poate desfășura și online în situații excepționale.

Atribuții principale:

Propune opționale pentru curriculumul la decizia școlii.

Sprijină parteneriatele locale, integrarea absolvenților, siguranța elevilor, programele de consiliere și „Școala după școală”.

Poate face demersuri pentru atragerea de resurse financiare (donații, sponsorizări) gestionate direct de unitatea de învățământ pentru modernizări, premii, burse sau ajutoare sociale.

Contractul educațional și sancțiunile aplicabile (Art. 170–173)

Încheiere și valabilitate:

Se semnează la înscrierea în registrul matricol de către părinte/elevul major și directorul școlii.

Este un contract de adeziune, valabil pe toată perioada școlarizării (+2 ani de arhivare după plecarea elevului).

Poate include clauze suplimentare aprobate de Consiliul de Administrație, prin act adițional.

Sancțiuni și contravenții:

Refuzul semnării contractului educațional (de către părinte sau director) constituie contravenție și se pedepsește cu amendă între 1.000 lei și 5.000 lei (sau muncă în folosul comunității pentru director).

Sesizările sunt analizate, iar sancțiunile sunt aplicate de către inspectoratele școlare conform legii.

Cadrul general și tipuri de parteneriate școlare (Art. 174–177)

Colaborarea cu comunitatea: Autoritățile locale și reprezentanții comunității colaborează cu directorul și Consiliul de Administrație (CA) pentru atingerea obiectivelor școlii.

Parteneri educaționali: Școlile pot încheia parteneriate cu asociații, fundații, agenți economici, instituții de cultură și ONG-uri, în interesul elevilor.

Ofertă educațională extinsă:

Centre comunitare de învățare permanentă: Pot fi înființate în parteneriat cu autoritățile locale și alți furnizori pentru formarea grupurilor-țintă.

Programe suplimentare: Se pot organiza activități recreative, de învățare remedială sau „Școala după școală” în parteneriat cu autoritățile locale și organizațiile de părinți.

Reguli și condiții de desfășurare a parteneriatelor (Art. 178–180)

Interdicții și siguranță:

Activitățile în parteneriat nu pot avea caracter politic, electoral, religios-prozelit sau contrar moralei; este interzisă publicitatea la produse/servicii comerciale.

Autoritățile locale asigură fondurile necesare pentru securitatea elevilor și normele de sănătate/securitate în muncă.

Instruire practică și învățământ dual:

Parteneriate obligatorii cu operatorii economici pentru instruirea practică.

În învățământul tehnic și dual se încheie contracte tripartite (școală – operator economic – UAT) și contracte individuale de pregătire practică cu elevul/părintele.

Protocoale speciale și transparență:

Se pot încheia protocoale cu poliția, jandarmeria, unitățile medicale, ONG-uri sau școli din străinătate.

Dacă activitățile au loc în afara școlii, protocolul trebuie să precizeze clar care parte răspunde de siguranța copiilor.

Rezultatele activităților se afișează public (site, avizier, presă), iar părinții se implică direct în derularea lor.

Interdicții severe și reguli de ordine interioară (Art. 181–182)

Interzicerea fondurilor ilegale: Este strict interzisă constituirea fondurilor de protocol sau pentru examene/evaluări naționale.

Interdicții privind substanțele și jocurile de noroc:

Sunt interzise fumatul (inclusiv țigaretele electronice), consumul/comercializarea de alcool, droguri, etnobotanice, băuturi energizante (inclusiv la automate) și jocurile de noroc.

Interdicțiile se aplică în școală și în toate activitățile extrașcolare/extracurriculare.

Utilizarea telefoanelor mobile:

Utilizarea lor este interzisă în timpul orelor, cu excepția cazurilor în care sunt folosite în scop educativ la cererea profesorului (elevii cu CES fac excepție).

Nerespectarea regulii duce la preluarea telefonului de către personalul școlii pentru a fi predat părinților/elevului major.

Drepturile elevilor, protecția și transparența instituțională (Art. 183–186)

Acces neîngrădit la educație:

Interzicerea oricărei forme de discriminare.

Sunt interzise măsurile care limitează accesul la cursuri (de exemplu: serviciul pe școală, eliminarea de la ore sau sancționarea pentru lipsa uniformei).

Prevenirea traficului de persoane: Școlile implementează măsuri proactive de informare și protecție a elevilor vulnerabili, în colaborare cu ONG-urile și autoritățile.

Obligația de informare publică (Autorizații): Școlile trebuie să afișeze pe site și la sediu stadiul autorizației sanitare și al autorizației de securitate la incendiu (sau lipsa acestora).

Actualizarea regulamentelor proprii: Consiliile de Administrație au la dispoziție 45 de zile de la intrarea în vigoare a regulamentului-cadru pentru a aproba Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROFUIP) propriu și Regulamentul de Ordine Interioară, cu respectarea Statutului Elevului.

Dispoziții generale și definirea termenilor (Cap. I, Art. 1–2)

Obiectivul metodologiei: Reglementează organizarea procesului didactic online și hibrid, promovând tehnici de învățare la distanță reziliente și incluzive, cu respectarea normelor privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

Participanții și unitățile vizate: Se aplică în grădinițe, școli gimnaziale, licee, școli profesionale, palate/cluburi ale copiilor și cluburi sportive școlare. Participanții sunt cadrele didactice, preșcolarii, elevii și părinții/reprezentanții legali.

Mediul educațional și formele de comunicare:

Forme de organizare: Activitatea înlocuiește prezența fizică prin studiu individual și activități online (sincrone, asincrone sau mixte).

Resurse digitale: Se utilizează platforme educaționale, aplicații de videoconferință pe diverse dispozitive (laptop, tabletă, telefon, ecran inteligent), resurse educaționale deschise (RED) și sisteme de Inteligență Artificială (IA) ca suport didactic.

Principiile activității, securitatea cibernetică și protecția datelor GDPR (Cap. II, Art. 3–7)

Principiile de bază: Egalitate de șanse și echitate, centrarea pe elev, interesul superior al copilului, accesibilitate, eficiență, responsabilitatea părinților și descentralizare decizională.

Securitatea cibernetică și utilizarea IA: Desfășurarea activităților respectă normele europene (Regulamentul ENISA și GDPR). Sistemele de IA utilizate trebuie să fie sigure, echitabile, de încredere și să garanteze protecția vieții private.

Gestionarea datelor cu caracter personal:

Temei legal și date colectate: Prelucrarea numelui, imaginii, vocii, mesajelor/fișierelor, rezultatelor evaluărilor și datelor de conectare se face exclusiv în scopul derulării activității didactice.

Măsuri de protecție: Unitățile școlare trebuie să asigure confidențialitatea și securitatea datelor. Este strict interzisă înregistrarea activităților desfășurate online.

Obligațiile participanților: Este interzisă înregistrarea, distribuirea sau utilizarea neautorizată a informațiilor și datelor personale din cadrul orelor.

Evaluarea capacității instituționale (Cap. III, Art. 8)

Pregătirea logistică: Școlile au obligația de a evalua capacitatea de desfășurare a cursurilor online/hibrid pentru a stabili necesarul de resurse tehnologice și nivelul de formare al resurselor umane.

Atribuțiile și rolurile factorilor implicați (Cap. IV, Art. 9–15)

Ministerul Educației (ME) și Inspectoratele Școlare (ISJ/ISMB):

ME asigură cadrul general, coordonează platformele naționale de evaluare (prin CNPEE) și colaborează cu alte ministere și autorități locale pentru accesul elevilor la internet și tehnologie.

ISJ/ISMB evaluează capacitatea școlilor, oferă sprijin metodic (prin inspectori), asistență tehnică și programe de formare pentru profesori (prin Casele Corpului Didactic – CCD).

Conducerea unității de învățământ:

Informează elevii și părinții, gestionează baza materială și repartizează gratuit echipamente/dispozitive electronice elevilor defavorizați (prin comodat sau proces-verbal).

Stabilește platformele gratuite utilizate, sprijină crearea conturilor de acces și monitorizează desfășurarea cursurilor online (inclusiv pentru elevii cu CES).

Diriginții și cadrele didactice:

Diriginții/Învățătorii/Educatorii: Transmit programul orar, mențin legătura cu părinții și consiliază elevii.

Cadrele didactice: Proiectează lecțiile, elaborează resurse digitale și instrumente de evaluare adaptate, stabilind un program optim pentru respectarea curbei de efort a elevilor.

Responsabilitățile elevilor:

Să participe la ore (absențele nemotivate se consemnează în catalog).

Să rezolve sarcinile de lucru, să mențină o conduită adecvată, să nu transmită altor persoane datele de conectare și să nu înregistreze cursurile.

Atribuțiile părinților:

Asigură participarea copiilor la ore și un mediu fizic sigur acasă.

Sprijină elevul în transmiterea temelor și mențin comunicarea cu școala.

Aspecte metodologice, resurse și evaluare (Cap. V, Art. 16–19)

Proiectarea didactică: Se realizează în conformitate cu programele școlare în vigoare, urmărind consolidarea cunoștințelor, educația remedială și pregătirea examenelor naționale.

Resurse didactice digitale:

Se pot utiliza manuale digitale (ex: manuale.edu.ro), ghiduri, auxiliare aprobate ME și Resurse Educaționale Deschise (RED – cursuri, teste, materiale audio/video), cu respectarea drepturilor de autor.

Materialele folosite trebuie să fie accesibile tuturor elevilor din clasă.

Evaluarea și oferirea de feedback:

Evaluarea se bazează pe feedback constructiv/pozitiv, centrat pe progresul individual și pe procesul de învățare (se recomandă autoevaluarea și evaluarea reciprocă).

Sarcinile de lucru trebuie să fie adaptate vârstei, să fie creative și să evite supraîncărcarea, oboseala sau reducerea timpului de odihnă și recreere al elevilor.

Măsuri pentru comunitățile dezavantajate cu acces limitat la tehnologie (Art. 20)

Asigurarea mijloacelor alternative de învățare:

Inspectoratele, școlile, autoritățile locale și partenerii trebuie să ofere soluții de suport care nu depind de tehnologie sau internet.

Proiectarea și adaptarea sarcinilor de lucru:

Sarcinile trebuie să fie individualizate, adaptate nevoilor elevilor și bazate exclusiv pe conținuturile deja predate în clasă.

Activitățile trebuie axate pe analiză și aplicare practică.

Distribuirea materialelor didactice:

Transmiterea sarcinilor către elevi se poate face prin servicii comunitare locale sau prin transmisiuni radio și TV locale.

Adaptarea activității cadrelor didactice:

Când majoritatea elevilor nu au acces la tehnologie: Profesorii se vor concentra pe crearea de resurse educaționale destinate recuperării accelerate a materiei la revenirea în format fizic.

Când cadrele didactice nu au acces la tehnologie: Activitatea acestora se va desfășura folosind resurse alternative, de comun acord cu directorul școlii.

Evaluarea elevilor în sistem online sau hibrid (Art. 21)

Acordarea notelor și calificativelor: Progresul educațional al elevilor poate fi evaluat de cadrele didactice prin note sau calificative (conform legii), utilizând instrumente specifice de evaluare digitală.

Dispoziții finale și responsabilități instituționale (Art. 22–23)

Răspunderea pentru calitatea actului educațional: Conducerea școlilor, cadrele didactice și personalul auxiliar răspund direct de organizarea și desfășurarea calitativă a orelor online/hibrid.

Proceduri proprii la nivelul școlii: Unitățile de învățământ au obligația de a elabora proceduri interne specifice pentru activitățile online și pentru protecția datelor cu caracter personal, pe baza acestei metodologii-cadru.

NORME METODOLOGICE
pentru înmatricularea persoanelor care nu dețin un cod numeric personal

Înscrierea elevilor fără Cod Numeric Personal (CNP) (Art. 1–5)

Dreptul la înscriere și obligația școlii:

Părinții pot solicita înscrierea în învățământul general obligatoriu a copiilor minori care nu au CNP (nefiind înregistrați în registrele de stare civilă române).

Unitățile de învățământ au obligația de a-i înscrie, conform Calendarului anual de înscriere în învățământul primar.

Date de identificare necesare:

Înscrierea se face pe baza datelor declarate de părinte (nume, prenume, data și locul nașterii minorului, datele părinților/reprezentanților legali și domiciliul).

Procedura de înregistrare a nașterii (starea civilă):

Școala informează în scris Serviciul Public de Asistență Socială (SPAS) local pentru a demara procedurile de înregistrare a nașterii copilului.

Cererea de înregistrare se depune la starea civilă/primăria de la locul nașterii sau de la domiciliul părinților (urmând procedurile Legii nr. 119/1996, inclusiv pentru nașterile produse în străinătate).

Actualizarea datelor și extinderea regulilor:

După eliberarea actului de naștere, SPAS transmite datele oficiale către școală, care rectifică/actualizează informațiile în baza de date.

Regula informării SPAS se aplică și elevilor fără CNP deja înscriși sau celor care solicită înscrierea în alți ani de studiu decât clasa pregătitoare.

Organizarea grupelor de acomodare (Anexa nr. 3)

Înscrierea și solicitarea participării (Art. 1–3)

Beneficiari: Elevii care se înscriu în sistemul românesc și care nu au urmat ultimii 2 ani școlari în România.

Informare și cerere:

Școlile au obligația de a informa părinții despre aceste grupe la depunerea cererii de înscriere.

Părintele solicită participarea printr-o cerere (depusă fizic sau prin e-mail) la Inspectoratul Școlar (ISJ/ISMB).

Inspectoratul pune la dispoziție un model de cerere pentru alegerea opțiunilor (adresă, școală frecventată, program disponibil).

Structura și constituirea grupelor (Art. 4–8)

Programul educațional:

Oferă cursuri de limbă, istorie, cultură și civilizație românească, plus activități extrașcolare pentru recuperarea decalajelor.

Orele se desfășoară în afara orarului școlar obișnuit.

Decizia de organizare:

ISJ/ISMB stabilește școlile gazdă și forma de organizare în funcție de cereri și resurse.

Grupele se formează de regulă la începutul anului școlar, dar pot fi create și pe parcurs dacă numărul elevilor crește.

Efective și categorii de vârstă:

Efectiv: Între 8 și 14 elevi (în medie 11 elevi). În cazuri excepționale, Ministerul Educației poate aproba grupe mai mici sau mai mari.

Categorii/Niveluri de vârstă:

6–10 ani (învățământ primar);

11–14 ani (învățământ gimnazial);

15–18 ani (învățământ liceal).

Cursul de limbă, cultură și civilizație românească pentru grupele de acomodare (Cap. III–IV)

Resursa umană și numirea coordonatorilor:

Cursurile sunt predate, de regulă, de profesori cu studii superioare în specializarea „Limba și literatura română”.

Inspectoratul Școlar (ISJ/ISMB) numește un inspector responsabil de grupe, monitorizare, consiliere și actualizarea bazei de date (raportată periodic în SIIIR către Ministerul Educației).

Formare, colaborări și oportunități:

Profesorii au acces prioritar la formare continuă în domeniu și pot participa la sesiuni de informare și schimburi de bune practici cu cadre didactice care predau cursul în străinătate (în parteneriat cu Institutul Limbii Române).

Palatele și cluburile copiilor colaborează cu ISJ pentru a informa elevii reveniți în țară despre oferta de activități extrașcolare.

Finanțare: Salarizarea profesorilor se face prin plata cu ora/cumul, din bugetul școlilor organizatoare.

Înscrierea în clasa a V-a la școlile fără nivel primar (Anexa nr. 4)

Procedura generală:

Școlile fără gimnaziu mic pot înființa clase a V-a începând cu anul școlar 2024–2025, iar înscrierea se face după finalizarea clasei a IV-a.

Când cererile sunt mai puține sau egale cu locurile: Înscrierea se realizează prin procedura de transfer, conform regulamentului propriu aprobat de Consiliul de Administrație (CA).

Când cererile depășesc numărul de locuri: Se pot organiza testări/examinări la cel mult două discipline; admiterea se face strict în ordinea descrescătoare a notelor.

Cazuri speciale (Artă, Sport, Limbi moderne):

Profil artistic/sportiv: Admiterea se face prin probe de aptitudini specifice.

Limbi moderne (Regim intensiv):

Se susține un test de competență lingvistică. Diplomelor de nivel A1 (sau superior) li se echivalează proba doar dacă numărul candidaților este mai mic sau egal cu numărul de locuri. Dacă cererea este mai mare, toți elevii susțin testul.

Dacă limba intensiv studiată nu a fost parcursă în primar, admiterea se face prin examinarea la cele maximum două discipline generale.

Contractul educațional – Model și prevederi (Anexa nr. 5)

Natura și durata: Este un contract de adeziune încheiat între școală, părinte/reprezentant legal și elevul major, valabil de regulă pe durata unui nivel de învățământ.

Obligațiile unității de învățământ:

Asigurarea condițiilor optime de studiu, igienă, protecție și securitate.

Evaluare corectă și necondiționată de avantaje; sesizarea instituțiilor de protecție a copilului în caz de abuz/nevoi speciale.

Interzicerea pedepselor corporale, a agresiunilor, a acțiunilor politice și a prozelitismului religios.

Solicitarea acordului părinților pentru supraveghere video/foto și prelucrarea datelor.

Obligațiile părintelui/reprezentantului legal:

Asigurarea frecvenței școlare și trimiterea copilului la școală doar în stare bună de sănătate (fără simptome infecțioase).

Contact lunar cu dirigintele/învățătorul și participarea la ședințele de consiliere.

Răspunderea materială pentru distrugerile provocate de elev bunurilor școlii.

Obligațiile elevului:

Pregătire continuă, frecvență obligatorie, conduită civilizată și ținută decentă.

Respectarea patrimoniului școlii și interdicția de a părăsi incinta în timpul orelor/pauzelor fără acord.

Interdicții severe: Folosirea telefoanelor în timpul orelor (cu excepții didactice/CES), deținerea/consumul de alcool, droguri, tutun, băuturi energizante, arme, petarde, spray-uri lacrimogene, materiale obscene/politice și participarea la acte de violență sau proteste neautorizate.

Sancțiuni, litigii și comunicare:

Nerespectarea regulilor atrage răspunderea disciplinară/contravențională a elevului sau civilă/penală a reprezentanților.

Notificările oficiale se fac în scris (poștă/e-mail), iar neînțelegerile se soluționează amiabil în cadrul Consiliului de Administrație.