LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023_idei

Cap I

1. Misiunea, cadrul legal și scopul învățământului preuniversitar Art. 1

• Prioritate națională: Învățământul preuniversitar este domeniu de interes public și se desfășoară în limba română, în limbile minorităților naționale, în limba semnelor și în limbi de circulație internațională.
• Misiunea: Asigură cadrul necesar pentru dezvoltarea potențialului fiecărui elev cognitiv, socio-emoțional, profesional, civic și antreprenorial.
• Idealul educațional: Vizează dezvoltarea liberă și armonioasă a persoanei, formarea unei personalități autonome și pregătirea pentru piața muncii și viața socială.
• Aria de reglementare: Legea stabilește cadrul pentru exercitarea dreptului la învățătură, statutul personalului didactic și condițiile pentru învățarea pe tot parcursul vieții.

2. Valorile fundamentale ale sistemului Art. 2 Sistemul preuniversitar este bazat pe: colaborare, diversitate, excelență, echitate, incluziune, integritate, profesionalism, respect și responsabilitate.

3. Principiile de funcționare și organizare Art. 3 Printre principiile esențiale care guvernează sistemul se numără:

• Echitatea și accesul: Nediscriminarea, garantarea drepturilor minorităților naționale, accesibilitatea și interesul superior al elevului.
• Calitatea și relevanța: Centrarea educației pe elev, adaptabilitatea curriculumului, eficiența resurselor și politicile bazate pe date deschise.
• Guvernanța: Descentralizarea decizională, transparența, dialogul social și parteneriatul cu părinții.
• Neutralitatea: Libertatea de gândire și independența față de ideologii, politică sau religie.

4. Regimul actelor și documentelor școlare Art. 4

• Statul român recunoaște doar actele de studii emise conform legii, stabilind mecanisme pentru recunoașterea lor automată la nivel european.
• Documentele școlare oficiale se redactează în limba română, existând posibilitatea emiterii lor și în limbi de circulație internațională sau în limba de predare.

5. Limba de predare și învățământul pentru minorități Art. 5 – 7

• Limba română: Studierea limbii române ca limbă oficială de stat este obligatorie pentru toți elevii.
• Limbile minorităților: Administrația publică garantează organizarea claselor/școlilor cu predare în limbile minorităților naționale sau în limba maternă.
• Învățământul confesional: Cultele oficiale au dreptul de a înființa și administra propriile unități de învățământ particular.

6. Responsabilitățile autorităților și accesul universal Art. 8 – 9

• Autoritățile locale și Ministerul Educației asigură buna funcționare și infrastructura unităților de învățământ.
• Accesul la educație este garantat fără discriminare cetățenilor români, cetățenilor UE/SEE, refugiaților, apatrizilor și altor minori aflați legal pe teritoriul României.

7. Prevalența legii și normele privind mediul școlar Art. 10 – 11

• Supremația legii: Dispozițiile acestei legi prevalează asupra altor acte normative în domeniul educației. Modificările intră de regulă în vigoare la începutul anului școlar următor.
• Mediu sigur și neutru: Sunt strict interzise discriminarea, propaganda politică și prozelitismul religios în școli sau în mediul online.
• Excepții permise: Măsurile de protecție pentru categorii vulnerabile, învățământul special sau clasele pentru minorități/acomodare nu constituie segregare școlară.

Cap II

1. Cadrul învățământului obligatoriu și drepturile elevilor Art. 13

• Componență: Învățământul obligatoriu include nivelul preșcolar, primar, gimnazial și liceal cu excepția elevilor din filiera tehnologică care obțin certificat de calificare nivel 3 și se asimilează ca având învățământul obligatoriu finalizat.
• Condiții de exmatriculare: Se poate aplica doar în învățământul obligatoriu în cazuri foarte grave de abatere disciplinară, pentru protejarea celorlalți elevi și cu garantarea dreptului la apărare și contestație.
• Drepturi financiare: Elevii cu excepția celor din învățământul postliceal beneficiază de alocația de stat pentru copii.

2. Obligațiile părinților și contractul educațional Art. 14

• Obligația școlarizării: Părinții/reprezentanții legali sunt obligați să asigure prezența elevului la cursuri pe durata învățământului obligatoriu, sub sancțiunea unei contravenții.
• Educația parentală: Statul sprijină părinții prin cursuri de formare a abilităților parentale în școli, reglementate prin Strategia națională pentru educație parentală.
• Contractul educațional: La înscriere, directorul școlii încheie un contract educațional cu părinții sau elevul major, care stipulează drepturile și îndatoririle reciproce.
• Monitorizare și sprijin: Direcțiile județene de învățământ DJIP/DMBIP verifică respectarea contractului, iar școlile pot apela la serviciile de asistență socială DGASPC pentru cazurile dificile.

3. Nivelurile de învățământ preuniversitar Art. 15

• Educația timpurie 3 luni–6 ani : Învățământ antepreșcolar 3 luni–3 ani și preșcolar 3–6 ani.
• Învățământul primar: Durată de 5 ani clasa pregătitoare + clasele I-IV.
• Învățământul gimnazial: Durată de 4 ani clasele V-VIII.
• Învățământul liceal: De regulă 4 ani cu excepții: 3 ani pentru filiera tehnologică cu certificat nivel 3; 5 ani la seral/frecvență redusă.
• Învățământul postliceal / terțiar nonuniversitar: Durată între 1 și 3 ani.

4. Condiții de funcționare și personalitate juridică Art. 16

• Praguri minime de efective: Școlile de stat obțin personalitate juridică de la un număr minim de elevi/copii de ex., 500 de elevi/preșcolari, 300 la postliceal, 50 la învățământ special.
• Excepții de la efectivele minime: Pot funcționa cu efective mai mici unitățile unice dintr-o localitate, liceele pedagogice/artistice/sportive/teologice, liceele agricole/silvice, cele cu peste 75% sistem dual, școlile speciale și cele din domeniul apărării și ordinii publice.
• Adaptabilitate: Elevii din zone izolate beneficiază de orar adaptat, iar aprobarea structurilor fără personalitate juridică este decisă de autoritățile locale cu avizul DJIP/DMBIP.

5. Formele de organizare și cazurile speciale de școlarizare Art. 17 – 18

• Forme de învățământ: Cu frecvență zi , cu frecvență seral și cu frecvență redusă. Învățământul obligatoriu este, de regulă, cu frecvență de zi.
• Programe alternative: Pentru persoanele care depășesc vârsta clasei, se pot organiza forme cu frecvență redusă sau programul „A doua șansă”.
• Școlarizare în medii speciale: Elevii cu probleme de sănătate pot învăța la domiciliu sau în spital „Școala din spital” , iar persoanele private de libertate în penitenciare/centre de detenție.
• Predarea online/hibrid: În caz de stare de urgență, alertă, asediu sau la dispoziția Ministerului Educației, cursurile se pot desfășura temporar în sistem online sau hibrid.

Cap III

1. Componența și procesul de înființare a rețelei școlare Art. 19, alin. 1-5

• Structură: Rețeaua cuprinde unități autorizate provizoriu sau acreditate, unități din subordinea universităților și structuri de educație extrașcolară cluburi sportive, palate ale copiilor, centre de excelență.
• Etape de înființare: Procedura presupune două faze — autorizarea de funcționare provizorie și acreditarea ulterioară.
• Persoane juridice fondatoare: Pot iniția unități de învățământ autoritățile locale stat , persoanele juridice private particular , cultele recunoscute confesional sau Ministerul Educației.
• Statut juridic: Prin ordinul de autorizare se acordă personalitate juridică de drept public pentru stat sau de drept privat și utilitate publică pentru particular și confesional.

2. Organizarea, aprobarea și arondarea rețelei școlare Art. 19, alin. 6-10

• Aprobarea rețelei: Se realizează de către autoritățile locale cu avizul DJIP/DMBIP , consiliile județene pentru învățământul special sau prin ordin de ministru pentru unități universitare și extrașcolare.
• Intervenția Ministerului: Dacă autoritățile locale nu aprobă rețeaua școlară, ministrul educației emite un ordin de aprobare până la data de 1 februarie.
• Publicitate și cifră de școlarizare: Rețeaua școlară se publică la începutul anului calendaristic; cifra de școlarizare de stat se aprobă prin Hotărâre de Guvern cu cel puțin 6 luni înainte de anul școlar.
• Circumscripții școlare: Copiii sunt arondați anual unei școli de stat din proximitate pentru înscrierea în învățământul preșcolar și primar.

3. Reorganizarea, calitatea și programul școlar Art. 19, alin. 11-17, 21-24, 30-31

• Reorganizarea unităților: Se face prin fuziune absorbție/contopire sau divizare, la inițiativa autorităților, fondatorilor sau Ministerului Educației, fiind aprobată prin ordin de ministru.
• Organizarea orarului: Cursurile se desfășoară în maximum 2 schimburi; la pregătitoare, clasa I și a II-a nu încep înainte de ora 8:00 și nu depășesc ora 14:00. Durata orelor este de 45-50 minute în funcție de nivel.
• Standarde de calitate și lichidare: Unitățile sunt evaluate periodic de ARACIIP; în caz de retragere a acreditării, autoritățile au obligația să asigure mutarea elevilor sau școlarizarea în lichidare.

4. Dotările minime și preluarea de către Consiliul Județean Art. 19, alin. 19, 25-29

• Infrastructură obligatorie: Fiecare unitate trebuie să dispună de cabinet medical/stomatologic, cameră-resursă, bibliotecă, teren de sport, laborator ȘTIAM, internet securizat și cabinete de consiliere/logopedie.
• Preluarea administrării: Dacă o primărie nu asigură finanțarea unei școli, unitatea poate fi preluată pe o perioadă de minimum 5 ani de către Consiliul Județean sau CGMB , în baza unui raport ARACIIP aprobat de minister.

5. Programul educațional „A doua șansă” Art. 20

• Destinație și acces: Program gratuit și flexibil organizat pentru persoanele care au depășit vârsta clasei și nu au finalizat învățământul primar, gimnazial sau liceal.
• Înscriere: Solicitarea se depune online sau la cea mai apropiată școală din localitatea de domiciliu.

6. Consorțiile școlare și Consorțiile de învățământ dual Art. 21 – 22

• Consorții școlare: Structuri asociative fără personalitate juridică formată din două sau mai multe școli din același județ/județe limitrofe pentru utilizarea în comun a resurselor, mobilitatea cadrelor didactice și sprijinirea elevilor din medii defavorizate.
• Consorții de învățământ dual: Parteneriate de cel puțin 15 ani formate din licee tehnologice, autorități locale, operatori economici și universități pentru dezvoltarea campusurilor profesionale integrate și oferirea de calificări cerute pe piața muncii niveluri ISCED 3-8.

1. Efectivele standard pentru formațiunile de studiu Art. 23, alin. 1

• Educație timpurie antepreșcolar :
  • Grupa mică: medie 9 copii min. 7 – max. 11.
  • Grupa mijlocie: medie 14 copii min. 10 – max. 17.
  • Grupa mare: medie 16 copii min. 10 – max. 22.
• Educație timpurie preșcolar : medie 17 copii min. 12 – max. 22.
• Învățământ primar: medie 18 elevi min. 12 – max. 24.
• Învățământ gimnazial: medie 20 de elevi min. 12 – max. 28.
• Învățământ liceal inclusiv dual : medie 23 de elevi min. 16 – max. 30.
• Învățământ postliceal: medie 26 de elevi min. 20 – max. 32.
• Învățământ sportiv, de artă și instruire practică: clase de medie 16 elevi min. 8 – max. 24 formate din maxim 4 grupe; instruirea practică se face pe grupe de 8–15 elevi.
• Învățământ special: grupe/clase reduse între 3 și 8 beneficiari, în funcție de nivelul de sprijin și severitatea deficiențelor; până la 10–12 elevi în tehnologic special.

2. Reguli generale de constituire și derogări Art. 23, alin. 1^1 – 3, 6-7

• Condiție de depășire a mediei: În învățământul general de masă, formațiunile trebuie constituite astfel încât numărul elevilor să depășească valoarea medie standard cu excepția a cel mult unei clase/grupe sub medie pe unitate.
• Depășiri sau scăderi excepționale de efective: În situații excepționale, DJIP/DMBIP poate aproba funcționarea claselor cu cel mult 2 elevi sub minimul legal sau cu cel mult 4 elevi peste maximul legal.
• Sectoare speciale: Unitățile postliceale militare și liceele teologice pot funcționa cu efective speciale, aprobate de eșaloanele superioare, respectiv de Ministerul Educației cu avizul episcopiei.

3. Specificul învățământului pentru minorități naționale Art. 23, alin. 1^3, 4-5

• Praguri reduse: Unitățile cu predare în limbile minorităților sau în limba română în zone majoritar minoritare pot avea personalitate juridică la 60% din efectivul normal, iar clasele/grupele se pot constitui la 80% din efectivele standard.
• Clase sub minim: La cerere sau în situații excepționale, clasele în limba maternă se pot înființa sub efectivul minim sau depășind maximul cu cel mult 2 elevi , doar cu avizul conform al Ministerului Educației și al organizației minorității reprezentate în Parlament.

4. Incluziunea elevilor cu CES, desegregarea și regimul simultan Art. 23, alin. 8-11

• Integrarea elevilor cu CES: Înscrierea elevilor cu CES reduce efectivul maxim al clasei din învățământul de masă cu 3 elevi pentru fiecare copil integrat.
• Distribuție aleatorie: Pentru prevenirea segregării și discriminării, constituirea claselor la început de nivel se face prin tragere/repartizare aleatorie.
• Învățământ simultan: În localități izolate sau cu puțini elevi unde nu se poate asigura transportul, se organizează clase în regim simultan.

5. Pilotarea și școlile de aplicație Art. 24

• Unități-pilot: Implementează și testează modele curriculare noi, resurse inovative, tehnologii emergente securitate cibernetică, tehnologii spațiale și management alternativ pentru fundamentarea politicilor publice.
• Unități de aplicație: Asigură cadrul pentru efectuarea stagiilor de practică pedagogică de către elevii de la liceele pedagogice și studenții de la profilurile didactice.
• Initiere și cumul: Pilotarea poate fi inițiată de Ministerul Educației, școli, consorții sau DJIP/DMBIP, iar o unitate școlară poate deține ambele statute simultan.

Iată structurarea pe idei principale a textului furnizat:

1. Rețeaua de școli verzi Art. 25

• Scop și cadru: Ministerul Educației elaborează cadrul pentru operaționalizarea rețelei de școli verzi, susținând tranziția verde și inteligentă și obiectivele de dezvoltare durabilă.
• Dobândirea statutului: Școlile care îndeplinesc criteriile stabilite prin ordin de ministru primesc statutul oficial de „școală verde”.

2. Alternativele educaționale Art. 26

• Organizare și autonomie: Pot funcționa în sistem de stat, particular sau confesional, având autonomie organizatorică și funcțională specifică fiecărei alternative.
• Aprobare și evaluare: Aprobarea, autorizarea provizorie, acreditarea și evaluarea lor se fac prin ordin al ministrului educației, la propunerea direcțiilor de specialitate și a ARACIIP.
• Recunoaștere și accesibilitate: Formarea cadrelor didactice realizată de asociațiile de profil este recunoscută de CNFDCD și minister, iar cetățenii se pot înscrie la cursurile alternative în limba română, a minorităților sau de circulație internațională.

3. Învățământul particular și confesional Art. 27 – 28

• Principii de funcționare: Funcționează nonprofit, au autonomie financiară/organizatorică pe baza proprietății private și sunt supuse acelorași standarde de calitate ca învățământul de stat evaluate de ARACIIP.
• Finanțare și resurse: Statul asigură finanțarea de bază per elev pentru unitățile acreditate, iar restul cheltuielilor se acoperă din taxe; patrimoniul revine fondatorilor în caz de lichidare.
• Personal și conducere: Directorii sunt numiți de entitatea fondatoare, iar salarizarea și angajarea personalului se negociază direct, pe baza normelor proprii.
• Echivalență și sprijin: Diplomele emise au aceeași valoare cu cele de stat, elevii din învățământul obligatoriu primesc manuale gratuite, iar unitățile pot constitui parteneriate public-private.

4. Educația extrașcolară Art. 29

• Rol și domenii: Reunește activități complementare celei formale culturale, sportive, științifice, tehnice, civice etc. care sprijină dezvoltarea personală, fizică, emoțională și socială a copiilor.
• Gratuitate și acces: Participarea la activitățile susținute din fonduri publice este gratuită, asigurându-se acces prioritar elevilor aflați în risc de excluziune școlară.
• Recunoaștere și evaluare: Rezultatele se atestă prin adeverințe/diplome, se trec în portofoliul educațional al elevului, iar implicarea cadrelor didactice este recunoscută la evaluările periodice și pentru gradația de merit.
• Elaborarea ofertei: Oferta educațională se stabilește în urma consultării elevilor și se poate desfășura în școli, baze sportive, tabere, muzee sau centre de tineret, inclusiv în parteneriat cu entități externe.

Cap IV

1. Educația timpurie și învățământul primar Art. 31

• Orar de dimineață: Din anul școlar 2029-2030, învățământul primar clasa pregătitoare și clasele I-IV va funcționa exclusiv dimineața.
• Criterii de înscriere la clasa pregătitoare:
  • Regula generală: copii care au urmat grădinița și împlinesc 6 ani până la 31 august.
  • Excepții de la vârstă: se pot înscrie și copiii care împlinesc 6 ani între 1 septembrie și 31 decembrie, cu recomandarea cadrului didactic, CJRAE/CMBRAE sau a unor unități desemnate.
  • Cazuri excepționale: motive întemeiate boală, lipsă infrastructură, domiciliu în străinătate permit înscrierea fără îndeplinirea tuturor condițiilor standard.
  • Amânare: înscrierea poate fi amânată cu maximum un an la cererea justificată a părinților.
• Copii cu CES: Părinții pot solicita înscrierea în clasa pregătitoare la vârste între 6 și 8 ani până la 31 august pentru învățământul de masă, respectiv până la 31 decembrie pentru învățământul special.
• Programul „Școala după școală”: Este disponibil pentru sprijinirea elevilor și prevenirea părăsirii timpurii a școlii.

2. Învățământul gimnazial Art. 32

• Program de studiu: Se desfășoară de regulă dimineața, iar pentru clasa a VIII-a orarul de dimineață devine obligatoriu din anul 2030.
• Înscrierea în clasa a V-a: La școlile fără nivel primar, admiterea se face conform unei metodologii emise de Ministerul Educației.
• Sprijin educațional: Elevii pot beneficia de programul „Școala după școală”.

3. Învățământul liceal – structură, calificare și transferuri Art. 33 – 34

• Filiere și durată:
  • 3 filiere: Teoretică real, uman , Vocațională militar, teologic, sportiv, artistic, pedagogic și Tehnologică tehnic, servicii, resurse naturale, protecția mediului.
  • Durata: 4 ani la zi se prelungește cu un an la seral/frecvență redusă.
• Principiul asumării filierei: Liceele teoretice și vocaționale trebuie să școlarizeze cel puțin 2/3 din elevi pe profilul specific liceele tehnologice sunt exceptate.
• Niveluri de calificare dobândite:
  • Nivelul 3: finalizarea a cel puțin 3 ani în filiera tehnologică/vocațională sau prin CDEOȘ după clasa a XI-a oferă certificat Europass și acces pe piața muncii.
  • Nivelul 4: obținut prin promovarea examenului de bacalaureat de către elevii din filiera tehnologică.
• Transferuri și stagii practice:
  • Transferul între filiere/profiluri se face de regulă la începutul anului școlar, pe baza unor evaluări și locuri libere liceele militare pot face transferuri în primele 30 de zile ale clasei a IX-a.
  • Stagiile practice au o pondere stabilită prin planul-cadru și se pot desfășura în unitate, la angajatori, instituții publice, structuri sportive sau prin programe UE în străinătate.

4. Învățământul preuniversitar tehnologic în sistem dual Art. 35

• Organizare și parteneriate: Se desfășoară în licee/școli postliceale pe baza unui contract de parteneriat pe minimum 3-4 ani încheiat între unitatea de învățământ, operatori economici/asociații și autorități locale.
• Mecanism de funcționare:
  • Pregătirea practică se derulează sub coordonarea unui tutore desemnat de angajator și a unui cadru didactic.
  • Părțile semnează un contract individual de pregătire practică cu elevul/părinții.
• Facilități pentru elevi și angajatori:
  • Operatorii economici oferă burse cel puțin la nivelul celor publice și beneficiază de facilități fiscale.
  • Elevii peste 16 ani pot semna contracte de muncă cu timp parțial echivalate cu practica și beneficiază, alături de tutori, de facilități fiscale specifice.

5. Învățământul cu profil agricol și silvic Art. 36 – 37

• Finanțare dedicată: MADR și MMAP finanțează direct din bugetul de stat prin bugetele locale investițiile specifice sere, utilaje, clădiri, laboratoare, tehnologie și cheltuielile materiale.
• Gestiune și guvernanță:
  • Directorul liceului semnează un contract de management privind investițiile cu ministerul de resort.
  • Consiliul de Administrație al școlii se mărește cu 2 membri desemnați de MADR/MMAP.
  • Veniturile proprii din loturile și pădurile didactice rămân la dispoziția unității.
• Sprijin educațional: Ministerele de resort pot propune cifre de școlarizare, noi specializări, manuale dedicate și perfecționarea cadrelor didactice.

6. Învățământul din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională Art. 38 – 44

• Organizare și programe: Este învățământ de stat. Planurile-cadru sunt aprobate de Ministerul Educației, iar programele de specialitate militară/polițienească sunt elaborate de ministerele de resort MApN, MAI, MJ.
• Conducere și structură:
  • Unitatea este condusă de un comandant/director. În liceele militare, comandantul este ajutat de un director civil președinte al consiliului profesoral și un locțiitor.
  • Locul Consiliului de Administrație este luat de un Consiliu de Conducere maximum 15 membri.
• Finanțare și recunoaștere:
  • Toate cheltuielile de instruire, întreținere și bază sunt suportate integral de ministerele de resort.
  • Calitatea educației este supusă acelorași evaluări ca în sistemul civil.
  • Atât certificatele, cât și competențele obținute permit ocuparea unor funcții civile echivalente după trecerea în rezervă.

Iată structurarea pe idei principale a textului furnizat, organizată pe secțiuni și puncte:

1. Învățământul de artă și învățământul sportiv Art. 45 – 46

• Condiții de acces și organizare: Se adresează elevilor cu aptitudini speciale verificate prin probe/testări , începând de regulă de la nivelul primar, având planuri-cadru adaptate și ore desfășurate pe clase, grupe sau individual.
• Forme de învățământ: Se pot organiza unități/clase de artă sau sportive cu program integrat sau suplimentar, în colaborare cu autoritățile locale, ministerele de resort, federațiile și comitetele sportive/culturale.
• Bază materială și parteneriate:
  • Școlile beneficiază de săli proprii de repetiții/spectacol sau au acces la spațiile altor unități similare.
  • Unitățile școlare colaborează cu instituțiile de educație extrașcolară.
• Susținere financiară și logistică:
  • Ministerul Educației, Ministerul Culturii, Ministerul Sportului, autoritățile locale și alte entități susțin financiar performanța, acordă burse, sprijin material și organizează tabere, competiții, festivaluri și stagii de pregătire.
• Programe naționale:
  • Programul național pentru sport în învățământul preuniversitar împreună cu Ministerul Sportului.
  • Programul național pentru sport curat împreună cu Agenția Națională Anti-Doping.

2. Federația Sportului Școlar și Universitar Art. 47

• Statut și finanțare: Instituție publică cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Educației și finanțată de la bugetul de stat.
• Atribuții principale pe componenta preuniversitară:
  • Elaborează strategia sportului școlar și coordonează structurile și asociațiile sportive din subordine/sistem.
  • Organizează și finanțează competițiile sportive școlare și are rol de autoritate finanțatoare pentru proiectele asociațiilor sportive din școli.
  • Reprezintă România în exclusivitate la competițiile internaționale de sport școlar și universitar.
  • Colaborează cu COSR, Comitetul Paralimpic, federațiile de ramură și autoritățile locale.

3. Învățământul liceal vocațional teologic Art. 48 – 51

• Cadrul de funcționare: Este parte a sistemului național; planurile-cadru, cifrele de școlarizare și programele pentru disciplinele de specialitate se elaborează în colaborare cu cultele religioase.
• Admitere și personal:
  • Înscrierea se face exclusiv prin testarea aptitudinilor specifice.
  • Personalul didactic trebuie avizat de Consiliul de Administrație al unității de învățământ.

4. Învățământul liceal vocațional pedagogic Art. 52

• Durată și specializări: Durată de 4 ani, vizând domeniile: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogie generală, educație nonformală și mediere școlară.
• Admitere: Se realizează strict pe baza susținerii probelor de aptitudini specifice.
• Școli de aplicație și sprijin metodologic:
  • Practica pedagogică se desfășoară în unități de aplicație dedicate.
  • Liceele pedagogice oferă sprijin metodologic pentru practica elevilor/studenților și organizează formarea psihopedagogică/examenele de carieră pentru maiștri-instructori și antrenori.

5. Învățământul din penitenciare, centre educative și de detenție Art. 53 – 57

• Cadrul instituțional: Se desfășoară în baza colaborării dintre Ministerul Educației și Ministerul Justiției ANP , prin unități/clase afiliate din învățământul de masă sau special.
• Organizarea claselor:
  • Efectivul standard este de 8–12 elevi per clasă în cazuri excepționale, grupe de 4–6 sau maximum 20 de elevi.
  • Curricula respectă cadrul național, asigurând învățământul obligatoriu și alte programe educaționale.
• Resurse umane și confidențialitate:
  • Profesorii sunt desemnați de DJIP/DMBIP și salarizați de școlile la care sunt arondate clasele.
  • Documentele școlare nu conțin mențiuni despre absolvirea cursurilor în stare de detenție.
  • Se elaborează reglementări pentru inserția pe piața muncii și dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din aceste centre.

Structurarea textului pe idei principale:

1. Învățământul postliceal Art. 58

• Organizare și durată:
  • Pregătește calificări din Registrul Național nivel 5 CNC , având o durată de 1-3 ani în funcție de credite/complexitate.
  • Include și școlile de maiștri; se poate desfășura și în sistem dual.
  • Funcționează în școli postliceale, ca structuri în licee sau în colegii terțiare nonuniversitare din cadrul universităților.
• Finanțare și locuri:
  • Sunt finanțate de la buget cifra de școlarizare aprobată prin HG sau în regim cu taxă plătită de persoane fizice/juridice.  Învățământul postliceal special este subvenționat integral.
  • Se încurajează parteneriatele public-private.
• Admitere și înscriere:
  • Se pot înscrie absolvenți de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat.
  • Admiterea se face pe baza metodologiilor proprii ale unităților bazate pe norme generale ; pot fi recunoscute și competențe nonformale/informale.
• Finalizare și facilități:
  • Se încheie cu examen de certificare gratuit de maximum 2 ori pentru cei de la buget , obținându-se certificat de calificare nivel 5 și supliment Europass.
  • Pentru absolvenții cu bacalaureat, creditele pot fi recunoscute de universități pentru studii de licență.
• Regim special: Apărarea, ordinea publică și securitatea națională au reglementări și metodologii proprii de organizare, admitere și examen.

2. Învățământul pentru minoritățile naționale Art. 59 – 60

• Drepturi și organizare:
  • Drept integral de studiu în limba maternă. Se pot înființa grupe, clase sau unități de către autorități locale, culte, entități private sau Ministerul Educației.
  • Se pot organiza clase de liceu cu profiluri diferite sau formațiuni tehnologice în cadrul liceelor teoretice/vocaționale.
• Sprijin și logistică:
  • Elevii care nu au școală în limba maternă în localitate primesc transport gratuit sau cazare și masă gratuite în internate.
  • Se asigură manuale specifice elaborate, traduse sau de import și resurse digitale, iar spațiile comune se inscripționează bilingv.
• Personal și conducere:
  • Cadrele didactice trebuie să dovedească competență în limba minorității cu excepția profesorilor de Limba română.
  • În conducerile școlilor și ale inspectoratelor DJIP/DMBIP se asigură reprezentare proporțională.
• Curriculum și evaluare:
  • Toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția Limbii și literaturii române care se predă după programe și manuale speciale.
  • Istoria și Geografia României se predau în limba maternă, dar cu însușirea toponimiei în română; istoria minorităților este inclusă în programe.
  • Probele de examen și evaluările se susțin în limba în care s-au studiat disciplinele respectivă.

3. Învățământul pentru românii din afara granițelor și cei reîntorși în țară Art. 61

• Sprijin în străinătate:
  • Guvernul susține învățământul în limba română în comunitățile din afara țării.
  • Se pot înființa unități de tip „școală românească” pe lângă misiunile diplomatice și cursuri de limbă, cultură și civilizație românească.
• Evaluări și facilități pentru românii de pretutindeni:
  • Absolvenții din străinătate pot susține o Evaluare Națională sau un Bacalaureat special organizat în România.
  • Statul acordă burse anuale, iar bursierii beneficiază de o reducere de 75% la manifestări culturale și sportive în România.
• Integrarea elevilor reîntorși în țară:
  • Pentru copiii neînscriși în sistemul românesc în ultimii 2 ani se organizează grupe de acomodare pentru învățarea limbii și recuperarea decalajelor.

4. Centrul Național Românesc pentru Învățământ la Distanță – CNRID Art. 62

• Statut și scop: Instituție publică subordonată Ministerului Educației, menită să promoveze identitatea culturală și limba română în străinătate.
• Atribuții principale:
  • Derulează programe de limbă, cultură și civilizație românească împreună cu Institutul Limbii Române.
  • Oferă servicii educaționale cetățenilor români și străini poate percepe taxe, emite diplome/atestate și colecta finanțări.
  • Administrează și utilizează resurse educaționale deschise, inclusiv Biblioteca școlară virtuală și Platforma „Învățăm în România”.

1. Cadrul general și coordonarea siguranței școlare Art. 63

• Responsabilitate instituțională: Siguranța se asigură sub coordonarea prefectului, prin colaborarea dintre autoritățile locale, inspectoratele școlare DJIP/DMBIP , Poliție, Jandarmerie, centrele antidrog și școli.
• Planificare și regulamente:
  • Prefectul aprobă un sistem-cadru județean/al Capitalei de siguranță școlară.
  • Consiliul de administrație al fiecărei școli aprobă un Regulament de Ordine Interioară consultând profesorii, elevii și părinții care stabilește regulile de acces și este publicat pe site-ul școlii.
• Măsuri de prevenție și raportare:
  • Autoritățile analizează semestrial siguranța și derulează programe de prevenire a violenței.
  • Biroul de siguranță școlară din poliție întocmește un raport semestrial transmis școlilor și autorităților.
• Finanțare Suspendată : Finanțarea de la bugetul de stat pentru paza, împrejmuirea și securizarea clădirilor este suspendată până la începutul anului școlar 2027-2028.

2. Siguranța infrastructurii și gestionarea situațiilor de urgență Art. 64

• Planul Național pentru Siguranța în Învățământul Preuniversitar PNSIP :
  • Aprobat de Guvern, PNSIP stabilește standarde de siguranță, dotări și prioritizarea investițiilor.
  • Include expertizarea și reabilitarea clădirilor aflate în clase de risc seismic RsI, RsII, RsIII.
• Prevenirea situațiilor de urgență incendii și cutremure :
  • Presupune menținerea avizelor de securitate, respectarea normelor și instruirea periodică.
  • Include teme specifice de protecție civilă în curriculumul școlar.
  • Instruirea elevilor are loc de cel puțin două ori pe an școlar minimum o dată prin exerciții și activități comune cu ISU.

3. Combaterea și managementul violenței școlare Art. 65

• Cadrul strategic și local: Guvernul aprobă Planul Național de Combatere a Violenței Școlare PNCVS pentru prevenirea tuturor formelor de violență fizică, verbală, bullying, cibernetică etc. , iar școlile adoptă planuri proprii de prevenire.
• Proceduri de raportare și intervenție:
  • Regulamentul școlii trebuie să conțină o metodă confidențială de sesizare a suspiciunilor de violență.
  • Orice persoană din școală este obligată să acționeze conform procedurii naționale în caz de violență.
  • Conducerea școlii trebuie să sesizeze obligatoriu cazurile de violență asupra copiilor la 119 DGASPC și poliția în cazul suspiciunilor de infracțiuni.
• Măsuri de sprijin și protecție:
  • Școala aplică măsuri de sprijin pentru victime și sancțiuni pentru autori.
  • Elevii victime beneficiază de servicii decontate de psihoterapie la recomandarea consilierului școlar.
  • Profesorii victime beneficiază de consiliere, decontarea serviciilor psihologice, concediu medical sau reîncadrare la altă clasă.

4. Supravegherea audio-video în unitățile de învățământ Art. 66

• Condiții de instalare:
  • Se poate decide cu acordul majorității părinților, elevilor majori și angajaților. În caz de risc crescut/fapte repetate de violență, instalarea se poate face doar cu informarea persoanelor vizate.
  • Decizia se ia de Consiliul de Administrație pentru maximum 1 an cu posibilitate de prelungire.
  • Locații permise: clase, holuri, săli de sport/festivități, exterior; este interzisă în vestiare și grupuri sanitare.
• Protecția datelor și confidențialitatea:
  • Sistemele funcționează în circuit închis fără acces din exterior ; stocarea imaginilor se face timp de 30 de zile apoi se șterg automat.
  • Înregistrările se folosesc exclusiv pentru cercetarea cazurilor de violență sau protecția bunurilor este interzisă folosirea lor pentru evaluarea profesorilor sau contestarea notelor elevilor.
  • Este strict interzisă publicarea sau comercializarea imaginilor.
• Accesul la înregistrări:
  • Se face în baza unei cereri scrise aprobate de director, doar prin vizualizare.
  • Categorii autorizate: părinți/elevi majori/personal implicat, reprezentanți ISJ/Minister/DGASPC, psihologul școlar.
• Utilizare obligatorie: Supravegherea audio-video este obligatorie la examenele și evaluările naționale ale elevilor, precum și la concursurile și examenele cadrelor didactice definitivat, titularizare, concurs de directori.

Cap V

Aici este structurarea textului legislativ pe idei principale și puncte, simplificată și organizată pentru a fi ușor de parcurs:

I. Cadrul general al educației incluzive Art. 67

• Garantarea dreptului la educație: Statul garantează accesul tuturor copiilor la o educație de calitate, adaptată nevoilor, abilităților și stării lor de bine.
• Focus pe categoriile vulnerabile: Atenție specială pentru copiii în risc de excludere, marginalizare, segregare sau abandon școlar cauzate de dizabilități, cerințe educaționale speciale – CES, sărăcie, medii marginalizate, statut de refugiat/remigrant, maternitate minoră, consum de droguri sau violență.
• Înființarea Centrului Național pentru Educație Incluzivă CNEI :
  • Instituție în subordinea Ministerului Educației, responsabilă cu elaborarea strategiilor, politicilor publice, formarea cadrelor didactice și cercetarea în domeniu.
  • Notă legislativă: Aplicarea prevederilor privind CNEI este prorogată  amânată până la începutul anului școlar 2027-2028.
• Infrastructură și confidențialitate în școli:
  • Fiecare școală va amenaja cel puțin o cameră-resursă dotată pentru sprijin psihopedagogic și terapii măsură amânată tot până în anul școlar 2027-2028.
  • Școlile trebuie să colaboreze cu instituțiile de sănătate, protecție socială și poliție, având obligația de a raporta suspiciunile de abuz și de a păstra confidențialitatea datelor elevilor.

II. Organizarea educației speciale și servicii de sprijin Art. 68 & 70

• Definiție și forme de învățământ: Educația specială este o formă flexibilă de sprijin pentru copiii cu CES sau dizabilități fizice, intelectuale, senzoriale, de neurodezvoltare etc..
  • Se poate desfășura în școli de masă, clase speciale, școli speciale, prin „Școala din spital” sau la domiciliu pentru copii nedeplasabili.
• Evaluare și diagnostice specifice:
  • Elevii cu tulburări de neurodezvoltare sunt evaluați prin teste standardizate, după un protocol național comun al Ministerului Educației și Ministerului Sănătății.
  • Pentru tulburări specifice de învățare dislexie, disgrafie, discalculie se aplică metode psihopedagogice dedicate.
• Gratuitate și facilități:
  • Educația specială este gratuită și se organizează, de regulă, la școala cea mai apropiată de domiciliu.
  • Copiii cu CES beneficiază de asistență socială completă hrană, îmbrăcăminte, cazarmament, cazare gratuită sau de vouchere educaționale acordarea voucherelor fiind suspendată până în anul școlar 2027-2028.

III. Sistemul de sprijin pe 4 niveluri pentru copiii cu CES Art. 69

• Intervenția timpurie: Organizată la nivel antepreșcolar prin grupe speciale de terapie și recuperare.
• Cele 4 niveluri de sprijin din învățământul obligatoriu:
  • Nivel I Bazal : Elevul învață în clasa de masă, urmând curriculumul obișnuit flexibilizat, având acces la tehnologii asistive și sprijin din partea echipei multidisciplinare logopezi, psihologi, kinetoterapeuți.
  • Nivel II Suplimentar : Implică adaptări curriculare parțiale, reducere de orar de până la 20% pentru terapii, sprijin din partea cadrelor didactice itinerante și posibilitatea de a avea un facilitator / asistent personal / interpret mimico-gestual.
  • Nivel III Intensiv : Presupune curriculum adaptat/modificat. Elevul petrece cel mult 70% din timp în spații speciale sau grupuri reduse și beneficiază de sprijin intensiv 2-4 ore/săptămână cu profesor de sprijin și terapii integrate.
  • Nivel IV Special : Se desfășoară exclusiv în școli speciale pentru copiii cu nevoi complexe ce nu pot fi integrate în școala de masă.
• Planul Educațional Personalizat PEP : Este elaborat de o echipă multidisciplinară pentru fiecare elev cu CES și include servicii integrate pentru copil și familie.

IV. Măsuri specifice, prelungirea școlarizării și integrarea pe piața muncii Art. 71

• Durată și adaptare: Durata școlarizării elevilor cu CES poate fi prelungită cu până la 3 ani.
• Egalizare de șanse: Elevii au dreptul la condiții adaptate atât în procesul de predare, cât și la examenele naționale Evaluare Națională, Bacalaureat, certificări.
• Finanțare diferențiată: Școlile de masă primesc un cost standard per elev multiplicat coeficient mai mare pentru fiecare elev cu CES integrat.
• Calificare și inserție profesională:
  • Liceele speciale pot oferi calificări profesionale nivel 3 sau 4 și acces direct pe piața muncii.
  • Se înființează ateliere protejate în școlile speciale sau în parteneriat cu furnizori sociali, pentru a sprijini tranziția tinerilor cu CES către piața muncii.

I. Organizarea și funcționarea „Școlii din spital” și a școlarizării la domiciliu Art. 72 & 73

• Categorii de beneficiari și forme de organizare:
  • Se adresează copiilor spitalizați, aflați în tratament, monitorizare sau recuperare boli cronice, afecțiuni maligne , precum și celor nedeplasabili, pentru care se organizează școlarizare la domiciliu pe o perioadă determinată.
  • Înscrierea se face la cererea părinților/reprezentantului legal, iar predarea se adaptează specificului bolii.
• Garanții educaționale și facilități:
  • Elevii își păstrează locul rezervat în școala de origine și pot reveni oricând.
  • Preșcolarii din grupa mare au loc rezervat la clasa pregătitoare, iar elevii de clasa a VIII-a cu afecțiuni grave sunt admiși pe locuri speciale în clasa a IX-a, fără a mai susține Evaluarea Națională.
  • La revenirea acasă, se poate opta pentru învățământ cu prezență fizică, online/hibrid sau școlarizare la domiciliu, pe baza recomandării medicale.
• Aspecte instituționale și resursa umană:
  • Școlile din spital pot fi înființate în cadrul facultăților de medicină sau în colaborare cu inspectoratele școlare DJIP/DMBIP , direcțiile de sănătate publică și unitățile sanitare.
  • Se creează Corpul național al profesorilor pentru „Școala din spital”, cu un regim special al normei didactice include predare în spital/la domiciliu și activități extradidactice.
• Consiliere și sprijin continuu:
  • Fiecare elev beneficiază gratuit de consiliere administrativă asigurată de un inspector școlar din oficiu și de un cadru didactic monitor care îi supraveghează parcursul și ține legătura cu școala de origine.

II. Programul „Școala după școală” Art. 74

• Caracter și obiective: Oferă activități complementare de consolidare, remediere, aprofundare, dar și activități recreative.
• Organizare și parteneriate: Se decide de către consiliul de administrație al școlii în baza unei analize de nevoi, putând fi derulat în parteneriat cu autorități locale, ONG-uri, culte religioase sau voluntari.
• Finanțare: Se asigură de la bugetul de stat, prin fonduri nerambursabile, bugete locale sau universități notă: finanțarea de la bugetul de stat este suspendată până în anul școlar 2027-2028.

III. Programul „Învățare remedială” Art. 75

• Public-țintă: Elevi cu întârzieri în învățare, risc de abandon școlar sau copii români reîntorși din străinătate.
• Implementare și evaluare:
  • Se desfășoară pe baza unei analize de nevoi aprobate de inspectorat și se poate derula și în timpul vacanțelor școlare pentru pregătirea examenelor/corigențelor.
  • Activitățile sunt evaluate periodic de ARACIIP pentru a măsura reducerea abandonului școlar.
• Finanțare: Asigurată de la bugetul de stat, autorități locale, fonduri nerambursabile sau prin programe de granturi organizate de Ministerul Educației.

IV. Protecția și sprijinirea elevelor gravide și a elevilor părinți Art. 76

• Garanții și măsuri antidiscriminare: Statul garantează dreptul la educație și interzice stigmatizarea; se asigură un program de studiu adaptat inclusiv învățământ online sau amânarea examenelor în perioada nașterii.
• Facilități și servicii dedicate:
  • Motivarea unui număr limitat de absențe, posibilitatea transferului în grupe speciale cu program flexibil și sprijin financiar pentru rechizite/haine.
  • Prioritate la înscrierea copiilor lor în creșe/grădinițe și la transferul în școli care au nivel antepreșcolar.
  • Asistență medicală, consiliere psihologică, sprijin prin mediator școlar/sanitar și un cadru didactic monitor desemnat.
• Prevenție și monitorizare: Ministerul Educației promovează programe de prevenire a sarcinilor timpurii, iar cazurile sunt monitorizate integrat în colaborare cu DGASPC și inspectoratele școlare.

V. Programul național integrat de reducere a abandonului școlar Art. 77

• Piloni principali: Transport gratuit, burse sociale și rechizite școlare.
• Programul național „Masă sănătoasă” PNMS :
  • Sprijină participarea la educație pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari, cu obiectivul de a fi generalizat la nivel național până în anul școlar 2029-2030 implementarea generală a fost prorogată succesiv, derulându-se pe baza alocărilor anuale din bugetul de stat.
  • Este implementat de Ministerul Educației în colaborare cu Ministerul Agriculturii.
• Prioritizare: Elevii din categoriile de risc au acces prioritar la activități remediale, „Școala după școală”, consiliere și tabere gratuite.

VI. Zonele de investiții prioritare în educație Art. 78

• Scop: Reducerea decalajelor de acces și performanță pentru elevii din medii dezavantajate, comunități izolate, grupuri vulnerabile ex. comunități de romi sau cu dizabilități/CES.
• Mecanisme de intervenție:
  • Cartografierea periodică a zonelor deficitare și constituirea unor consilii de coordonare cu reprezentanți ai autorităților locale, universităților, ONG-urilor și minorităților naționale.
  • Aplicarea de măsuri integrate de suport educațional și socioeconomic.
  • Măsuri de finanțare suplimentară și stimulente financiare lunare pentru cadrele didactice care predau în aceste zone aplicarea stimulentelor/finanțării speciale este suspendată până în anul școlar 2027-2028.

Aici este structurarea textului pe idei principale, organizată pe categorii clare:

1. Cadrul legal și definirea segregării școlare Art. 79

• Interzicerea segregării: Segregarea școlară este strict interzisă la toate nivelurile învățământului preuniversitar.
• Completare legislativă: Regulile se completează cu OG nr. 137/2000, iar cadrul de monitorizare și combatere se aprobă prin ordin al ministrului educației.
• Criteriile interzise: Este interzisă segregarea bazată pe etnie, dizabilitate/CES, statut socioeconomic, categorie defavorizată, mediu de rezidență sau performanțe școlare.
• Încălcarea drepturilor: Segregarea este considerată o formă gravă de discriminare care aduce atingere demnității umane și accesului egal la educație de calitate.
• Definiția segregării: Reprezintă separarea fizică a copiilor pe grupe, clase, clădiri sau bănci, creând un procent disproporționat al unui grup vulnerabil comparativ cu ponderea acestuia în populația de aceeași vârstă din localitate.
• Măsuri și monitorizare: Ministerul Educației prin DJIP/DMBIP , în colaborare cu consiliile elevilor, părinții și sindicatele, monitorizează, previne și intervine imediat prin ordin de ministru în cazurile de segregare.

2. Organisme și parteneriate pentru desegregare Art. 80 – 81

• Comisia Națională pentru Desegregare Școlară CNDS : Organism consultativ fără personalitate juridică aflat în subordinea Ministerului Educației, care coordonează Planul de acțiune pentru desegregare școlară.
• Colaborări instituționale: Ministerul Educației, la propunerea CNDS, încheie protocoale de colaborare cu instituții publice și organizații ale minorităților naționale.

3. Asigurarea serviciilor de medicină școlară Art. 82

• Înființarea cabinetelor medicale: Fiecare unitate cu personalitate juridică trebuie să aibă cabinet medical și stomatologic în învățământul special până în 2027, iar în restul unităților până în 2030, prin autoritățile locale.
• Gratuitate și acces: Serviciile medicale sunt gratuite pentru preșcolari și elevi. Până la înființarea propriilor cabinete, școlile sunt arondate celor mai apropiate unități existente.
• Resursa umană: Personalul medical medici și asistenți este angajat de autoritățile locale cu avizul Ministerului Sănătății sau prin contract individual în școlile particulare.
• Finanțare și autorizare: Cheltuielile de personal, dotările, medicamentele și materialele sanitare se asigură din bugetul de stat și cel local putând fi completate din fonduri externe/donații.  Autorizarea sanitară se obține fără taxe.

4. Dreptul la transport și facilități conexe Art. 83

• Gratuitatea transportului: Elevii beneficiază de gratuitate la transportul local, metropolitan, județean, rutier, naval, cu metroul și feroviar clasa a II-a pe tot parcursul anului școlar.
• Mecanisme de finanțare și decontare:
  • Transportul local este susținut din bugetele locale/sume defalcate din bugetul de stat.
  • Transportul județean/interjudețean pentru elevii navetiști liceu, gimnaziu, primar, învățământ special/vocațional se finanțează de la bugetul de stat prin DJIP/DMBIP.
  • Elevii cazați la internat/gazdă primesc decontarea pentru 4 călătorii dus-întors/lună și câte o călătorie cu ocazia fiecărei sărbători legale.
• Suma forfetară: Se acordă lunar elevilor din localități fără transport public sau celor din învățământul special care nu se pot deplasa cu mijloacele în comun.
• Curse școlare speciale: Localitățile pot organiza curse destinate exclusiv elevilor.
• Masa și cazarea la internat: Sunt gratuite pentru elevi cu excepția celor din învățământul postliceal și finanțate de la bugetul local.
• Programe naționale de sprijin:
  • „O carte pentru fiecare” – pentru stimularea lecturii.
  • „Vouchere culturale pentru elevi” – carduri de 250 lei pentru evenimente și produse culturale.
  • Programul național de susținere a învățării limbii și literaturii române PNSILLR – destinat elevilor din minoritățile naționale cu rezultate sub media națională finanțează tabere, schimburi de elevi și materiale interactive.
• Reduceri culturale: Minimum 75% reducere pentru accesul la muzee, spectacole, teatre, filme și evenimente sportive.

5. Cardul național de elev Art. 84

• Acordare și distribuție: Se eliberează gratuit la începutul fiecărui ciclu de învățământ, începând cu clasa pregătitoare/învățământul primar.
• Utilitate: Este nominal, atestă calitatea de elev și permite accesul la facilitățile legale și la reduceri oferite de operatorii economici.

Cap VI

1. Finalitățile și metodele învățământului preuniversitar Art. 85

• Scopul principal: Formarea de competențe multifuncționale și transferabile pentru dezvoltare personală, integrare socială, stil de viață sănătos, cetățenie activă, adaptare digitală și respectarea drepturilor omului.
• Metodologii moderne de predare: Utilizarea învățării colaborative pe proiecte , rezolvării de probleme, resurselor online și abordărilor inter/transdisciplinare.
• Planul Individualizat de Învățare PII :
  • Este un instrument obligatoriu realizat de profesori, elevi și părinți, bazat pe evaluări, nevoi specifice și ritmul propriu al elevului.
  • Face parte din portofoliul educațional al elevului.
• Definiția curriculumului național: Ansamblu coerent care include planurile-cadru, programele școlare și standardele naționale de evaluare sprijinit de manuale alternative.

2. Planurile-cadru și structura curriculumului Art. 86 – 87

• Componentele planurilor-cadru: Reglementează disciplinele, modulele și timpul alocat.
• Trunchiul comun: Disciplinele obligatorii stabilite la nivel central pentru toți elevii.
• Curriculumul la Decizia Elevului din Oferta Școlii CDEOȘ :
  • Permite elevilor alegerea disciplinelor după propriile interese;
  • Se stabilește de Consiliul de Administrație după consultarea elevilor și părinților sau în parteneriat cu mediul economic pentru filiera tehnologică.
• Statutul disciplinei Religie Art. 87 :
  • Face parte din trunchiul comun; participarea se face la cererea scrisă a părinților/elevului major;
  • Predarea este asigurată exclusiv de cadre calificate, avizate de cultele oficiale.

3. Programele școlare și disciplinele specifice Art. 88 – 89

• Obligativitatea disciplinelor istorice: Planurile-cadru pentru liceu includ ca parte a trunchiului comun „Istoria evreilor. Holocaustul” și „Istoria comunismului din România”, iar pentru gimnaziu/liceu oferă ca opțional „Istoria, robia și deportarea romilor”.
• Teme transversale obligatorii: Includerea în programe a educației pentru mediu, sănătate, prim ajutor, educație financiară, juridică, rutieră, securitate cibernetică și alimentație sănătoasă.
• Limba semnelor române LSR : Cel puțin 2 ore săptămânal pentru elevii surzi/hipoacuzici.
• Autonomia cadrului didactic: Programa acoperă 75% din timpul de predare/evaluare, iar 25% rămâne la dispoziția profesorului.

4. Orientarea pe competențe și educația timpurie Art. 90 – 91

• Educația timpurie: Axată pe dezvoltarea fizică, cognitivă și socio-emoțională, sprijinită de echipe multidisciplinare DJIP, CJRAE pentru intervenție timpurie.
• Cele 8 competențe-cheie europene Art. 91 :
  • Citire, scriere și înțelegere a mesajului;
  • Multilingvism;
  • Matematică, științe, tehnologie și inginerie;
  • Competentă digitală și securitate cibernetică;
  • Personală, socială și de a învăța să înveți;
  • Civic-juridică și de mediu;
  • Antreprenorială;
  • Exprimare și sensibilitate culturală.

5. Clasele cu predare intensivă / bilingvă Art. 92

• Regim intensiv: Cel puțin 2 ore în plus la limba modernă din CDEOȘ față de trunchiul comun.
• Regim bilingv: Cel puțin 3 ore în plus din CDEOȘ, cu predarea unor discipline în limba modernă respectivă.

6. Resurse didactice, manuale și infrastructură Art. 93 – 94

• Manualele școlare: Sunt alternative, elaborate pe baza programelor naționale și selectate liber de profesori.
• Gratuitate: Elevii și cadrele didactice beneficiază de manuale gratuite iar din anul școlar 2027-2028 și de materiale didactice, jocuri, caiete de lucru, fișiere digitale.
• Digitalizare și suport: Statul asigură infrastructura digitală pentru clase și accesul la biblioteci școlare/virtuale și Centre de Documentare și Informare CDI.

Cap VII

 Iată structurarea textului pe idei principale:

1. Cadrul general al evaluării Art. 95 – 97

• Scopul evaluării: Orientarea și optimizarea procesului de predare-învățare, precum și gestionarea rezultatelor învățării de către elevi.
• Standardele naționale: Toate evaluările se realizează obligatoriu pe baza standardelor naționale, elaborate de CNCE trunchi comun, filiere teoretice, vocaționale și tehnologice și CNITTD pentru disciplinele specifice învățământului tehnologic.
• Modalități de exprimare a rezultatelor:
  • Învățământ primar: Calificative „Foarte bine”, „Bine”, „Suficient”, „Insuficient” , cu excepția clasei pregătitoare fără note/calificative.
  • Învățământ gimnazial, liceal și postliceal: Note de la 1 la 10.
  • Clasa pregătitoare și clasa I: Rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, de limbaj.
  • Teste standardizate speciale: Punctaje sau coduri specifice.
• Abateri disciplinare: Evaluarea fără respectarea standardelor sau a metodologiilor constituie abatere disciplinară pentru profesori și se sancționează conform legii.
• Specificul evaluării continue: Accent pe caracterul formativ la filiera teoretică și pe probe practice derulate integral sau parțial la angajatori la filiera tehnologică.
• Instrumente de suport: CNCE organizează Banca de instrumente de evaluare cu rol orientativ și asigură cadrul legal pentru standardizarea examenelor.

2. Structura și probele Examenului Național de Bacalaureat Art. 102

• Condiții de participare: Pot participa elevii care au promovat clasa a XII-a zi sau clasa a XIII-a seral/frecvență redusă.
• Tipuri de probe din cadrul examenului:
  • Proba A01 & A02: Probe orale de competențe lingvistice în limba română, respectiv în limba maternă.
  • Proba A1, A2, A3: Probe scrise la Limba și literatura română diferențiate pe profiluri/programe speciale.
  • Proba B: Două probe de evaluare a competențelor lingvistice în limbi de circulație internațională nivel vizat: B2 pentru prima limbă, B1/A2 pentru a doua; posibilitate de echivalare cu certificate internaționale.
  • Proba C: Evaluarea competențelor digitale se pot echivala cu certificate europene.
  • Proba D: Probă scrisă la Limba și literatura maternă pentru minorități.
  • Proba E: Două probe scrise obligatorii, specifice profilului/specializării.
  • Proba F: Probă scrisă obligatorie pentru evaluarea competențelor de bază, complementare profilului ex: matematică/științe pentru umanist; istorie/geografie/științe socio-umane pentru real.
• Facilități pentru nevoi speciale: Elevii surzi/hipoacuzici pot susține examenul în limba semnelor române LSR.

3. Condiții de promovare și organizare a Bacalaureatului Art. 103

• Criterii cumulative de promovare:
  • Obținerea calificativului „Admis” la probele A01, A02 și F.
  • Obținerea nivelului minim cerut la competențele lingvistice proba B: B1/A2 și digitale proba C: nivel „mediu”.
  • Obținerea cel puțin a notei 5 cinci la probele scrise A, D și la ambele discipline de la proba E.
  • Calcularea unei medii generale de cel puțin 6 șase la probele scrise A, D și E.
• Alte prevederi organizatorice:
  • Certificatele de competențe lingvistice și digitale se eliberează indiferent dacă elevul promovează sau nu probele scrise.
  • Probele promovate pot fi recunoscute în sesiunile ulterioare.
  • Se organizează două sesiuni pe an plus o sesiune specială, în cazuri temeinic justificate.
  • Examenul poate fi susținut gratuit de cel mult 3 ori.
  • Probele de competențe B, C, F au loc în timpul anului școlar, iar probele orale A01, A02 și scrise A, D, E se susțin după finalizarea cursurilor.
  • Absolvenții care nu au promovat pot beneficia o singură dată de finanțare gratuită pentru cursuri de pregătire oferite de licee sau universități.

4. Certificarea calificărilor profesionale Art. 104

• Separarea de Bacalaureat: Se poate susține un examen de certificare a calificării separat de Bacalaureat, care nu depinde de promovarea acestuia din urmă.
• Nivelul 3 de calificare: Se obține după clasa a XI-a în liceele tehnologice, pe baza unei probe practice produs, subansamblu, serviciu.
• Nivelul 4 de calificare: Se obține după clasa a XII-a, pe baza susținerii unui proiect practic care poate fi echivalat cu proba E de la Bacalaureat dacă s-a obținut minimum nota 5.  Conferă dreptul de acces pe piața muncii sau în învățământul postliceal.

Iată structurarea detaliată a textului pe idei și puncte principale:

1. Dispoziții generale și cadrul de organizare Art. 105

• Categoriile de beneficiari ai sistemului:
  • Primari: Antepreșcolarii, preșcolarii, elevii și adulții înscriși în sistemul preuniversitar;
  • Secundari: Părinții, tutorii sau reprezentanții legali;
  • Terțiari: Comunitatea locală și societatea în ansamblu.
• Centrarea pe beneficiari și reprezentare:
  • Drepturile și îndatoririle elevilor sunt reglementate prin Statutul elevului aprobat prin ordin de ministru, după consultarea structurilor reprezentative ale elevilor ;
  • Deciziile majore se iau prin consultarea reprezentanților tuturor categoriilor de beneficiari elevi, părinți, mediu de afaceri, administrație locală, societate civilă, personal didactic ;
  • Excepții: Elevii din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională inclusiv învățământul postliceal militar se supun unor statute și regulamente proprii.
• Măsuri de incluziune, suport și monitorizare:
  • Elevii pot participa la acțiuni de voluntariat cu posibilitatea de a primi stimulente financiare ;
  • Nivelul de alfabetizare funcțională este evaluat periodic de Ministerul Educației, fiind prevăzut și un program național de formare a cadrelor didactice în acest sens;
  • Școlile au obligația de a înscrie și persoanele care nu dețin un cod numeric personal CNP ;
  • Transferul elevilor se face după o metodologie specifică aprobată de minister.

2. Drepturile beneficiarilor primari / elevilor Art. 106 alin. 1

• Acces la educație și resurse: Educație gratuită de calitate, studiu în limba maternă, consiliere școlară/psihologică, manuale gratuite, acces la biblioteci, săli de sport și echipamente IT.
• Mediu sigur și adecvat: Spații conforme cu normele de igienă, siguranță și protecție; mediu de învățare care respectă libertatea de expresie și protejează împotriva discriminării.
• Protecția persoanei: Respectarea imaginii, demnității, personalității și a datelor cu caracter personal.
• Evaluare și informare: Evaluare corectă și obiectivă cu drept de contestare a lucrărilor scrise și informarea prealabilă/la timp privind notele și actele școlare.
• Suport pentru cerințe speciale CES : Condiții adaptate de studiu și evaluare, servicii medicale/psihologice/logopedice gratuite, precum și opțiunea de școlarizare la domiciliu sau în spital.
• Dezvoltare și dezvoltare personală: Dreptul de a alege disciplinele opționale CDEOȘ , de a participa la concursuri, programe de pregătire suplimentară, de a primi premii, recompense și burse.

3. Obligațiile beneficiarilor primari / elevilor Art. 106 alin. 2

• Frecvență și pregătire: Frecventarea cursurilor și pregătirea la fiecare disciplină.
• Conformare regulamentară: Respectarea regulamentelor interne, a Statutului elevului și prezentarea într-o ținută vestimentară decentă.
• Respect și conduită: Comportament tolerant și respectuos față de colegi și personalul școlii.
• Păstrarea bunurilor: Utilizarea corectă a bazei materiale, păstrarea curățeniei, liniștii și restituirea manualelor gratuite în stare bună la final de an.
• Siguranță și sănătate: Respectarea normelor de securitate, protecție civilă și mediu; sesizarea neregulilor/pericolelor și anunțarea de îndată a problemelor de sănătate mai ales în caz de afecțiuni contagioase.

4. Interdicții aplicabile elevilor Art. 106 alin. 3 – 7

• Interdicții privind patrimoniul și ordinea: Distrugerea sau modificarea documentelor școlare cataloage, carnete ; blocarea căilor de acces; părăsirea școlii în timpul programului cu excepția elevilor majori ; facilitarea accesului persoanelor străine neautorizate.
• Substanțe și obiecte periculoase: Interzis consumul/deținerea de droguri, alcool, țigări, etnobotanice, participarea la jocuri de noroc, precum și introducerea de arme, muniție, petarde, spray-uri lacrimogene sau alte obiecte periculoase.
• Materiale și comportamente interzise: Este interzisă difuzarea de materiale cu caracter violent, obscen, pornografic, electoral, de prozelitism religios, precum și promovarea ideilor antițigăniste; sunt interzise actele de violență, intimidare sau discriminare.
• Regimul utilizării telefoanelor mobile:
  • Preșcolar, primar și gimnazial: Utilizarea telefoanelor/echipamentelor electronice este interzisă în timpul cursurilor și activităților externe cu excepția scopului educativ sau a spațiilor autorizate ;
  • Liceu: Utilizarea poate fi interzisă prin regulamentul intern al școlii;
  • Excepții: Elevii cu CES autorizați să le folosească;
  • Măsuri: Nerespectarea permite preluarea temporară a echipamentului de către personalul școlii pentru a fi predat părinților.

5. Obligațiile părinților / beneficiarilor secundari Art. 106 alin. 8

• Înscrierea copilului și asigurarea frecvenței regulate la cursuri.
• Asigurarea întreținerii elevului pentru finalizarea studiilor.
• Păstrarea legăturii cu cadrele didactice/conducerea școlii și semnarea contractului educațional.
• Sprijinirea integrării copilului și determinarea acestuia să respecte regulamentul școlar.

6. Abaterile, procedura și sancțiunile disciplinare Art. 107

• Principii generale: Elevii răspund disciplinar individual sancțiunile colective sunt interzise pentru fapte petrecute în spațiul școlar, în cadrul activităților extrașcolare sau în mediul online. Se garantează dreptul la apărare.
• Gama de sancțiuni:
  • Observație individuală și mustrare scrisă Notă: Mustrarea în fața colectivului/clasei este strict interzisă ;
  • Retragerea temporară/definitivă a bursei;
  • Mutarea disciplinară la o clasă paralelă;
  • Suspendarea elevului maximum 5 zile consecutive, total maxim 15 zile într-un an școlar ;
  • Preaviz de exmatriculare, exmatriculare cu drept de reînscriere în aceeași școală sau în altă unitate ori exmatriculare fără drept de reînscriere exclusiv la învățământul postliceal.
• Restricții aplicabile sancțiunilor:
  • În învățământul primar nu se pot aplica mutarea la altă clasă, suspendarea sau exmatricularea;
  • În învățământul obligatoriu, exmatricularea/preavizul se aplică doar în situații foarte grave ce pun în pericol siguranța celor din școală;
  • Sancțiunile pot fi însoțite de scăderea notei la purtare.
• Procedura disciplinară și măsuri suport:
  • Toate sancțiunile se comunică în scris elevului și părinților;
  • Procedura include obligatoriu informarea, intervievarea elevului în prezența părinților, consultarea DGASPC unde este cazul și posibilitatea de contestare;
  • Discuțiile cu părinții se poartă într-un spațiu dedicat, în absența elevului, asigurând confidențialitatea;
  • Elevii sancționați sever beneficiază obligatoriu de consiliere, psihoterapie și activități remediale.
• Răspunderea materială:
  • Elevii care deteriorează sau sustrag bunurile școlii suportă cheltuielile de reparație sau înlocuire;
  • Manualele deteriorate/pierdute trebuie înlocuite cu altele noi sau achitată contravaloarea lor deteriorarea manualelor NU se sancționează cu scăderea notei la purtare.

Iată structurarea detaliată a textului pe idei și puncte principale:

1. Sistemul de burse școlare Art. 108 – 108^1

• Cadru general și reglementare:
  • Elevii de la învățământul de stat cu frecvență de zi beneficiază de burse aprobate prin Hotărâre de Guvern;
  • Sumele destinate burselor sunt neimpozabile și nu se iau în calcul la stabilirea altor beneficii sociale.
• Tipuri de burse la stat:
  • Bursă de merit;
  • Bursă socială;
  • Bursă tehnologică pentru învățământul profesional.
• Particulari și confesional fără taxe : Elevii pot primi burse sociale sau tehnologice din bugetul de stat, în condiții specifice.
• Criterii și excepții pentru bursa socială:
  • Se acordă pe baza venitului mediu net pe membru de familie sau automat pentru familiile beneficiare de ajutor de incluziune;
  • Fără condiție de venit: Elevii cu situații medicale speciale oncologici, «Școala din Spital», domiciliu , cei orfani sau aflați în protecție specială;
  • Identitatea și datele beneficiarilor de bursă socială sunt confidențiale.
• Alte surse de finanțare și cazuri speciale:
  • Se pot primi burse suplimentare de la autorități locale, firme sau alte persoane cumulabile cu cele de la stat ;
  • Mamele minore reintegrate în școală primesc o bursă lunară de 700 lei pe durata cursurilor condiționată de frecvență ;
  • Elevii străini pot beneficia de burse în baza acordurilor sau oferterilor speciale ale statului român.

2. Reprezentarea elevilor Art. 109

• Consiliul Național al Elevilor CNE :
  • Partener oficial și organism consultativ al Ministerului Educației;
  • Funcționează în bază de regulament aprobat prin ordin de ministru.
• Structură ierarhică:
  • Nivel național: CNE;
  • Nivel județean/local: Consiliile Județene ale Elevilor CJE / Consiliul Municipal București CMEB ;
  • Nivel școlar: Consiliile Școlare ale Elevilor CȘE.
• Autonomie și protecție:
  • Alegerile elevilor se desfășoară fără nicio ingerință din partea cadrelor didactice;
  • Încercarea de a influența alegerile reprezintă abatere disciplinară gravă pentru profesori.

3. Sprijinirea elevilor capabili de performanțe înalte Art. 110 – 113

• Organizare și programe:
  • Activitățile dedicate încep de la nivelul clasei a III-a;
  • Se derulează programe de extindere, aprofundare, mentorat sau promovare accelerată promovarea a 2 ani de studii într-un singur an școlar ;
  • Finanțarea se asigură de către Ministerul Educației, cu sprijinul posibil al autorităților locale.
• Identificarea talentelor Art. 112 :
  • Se realizează obiectiv de către echipe de specialiști psihologi, pedagogi, profesori prin teste, portofolii și profiluri psihocomportamentale;
  • Evaluatorii nu au voie să efectueze pregătire cu elevii selectați;
  • Procedurile se adaptează pentru copiii din medii dezavantajate.
• Facilități și beneficii pentru olimpici Art. 113 :
  • Admitere la liceu fără examen: Absolvenții de gimnaziu cu premiul I la etapa națională sau premiile I, II, III la competiții internaționale recunoscute;
  • Admitere la facultate fără examen: Elevii cu premiul I național sau premiile I-III internaționale pe profilul corespunzător ;
  • Acordarea de burse, stimulente financiare, premii și tabere de profil pentru elevi, profesorii pregătitori și școlile de proveniență.

4. Centrul Național pentru Excelență Art. 110, 114

• Statut: Organism de specialitate al Ministerului Educației fără personalitate juridică , finanțat integral de la bugetul de stat.
• Atribuții principale:
  • Coordonează metodologic centrele județene de excelență unități extrașcolare cu personalitate juridică ;
  • Elaborează strategiile de selecție și programele de pregătire;
  • Organizează taberele naționale și pregătirea loturilor olimpice;
  • Încheie parteneriate cu universități, ONG-uri și instituții naționale sau internaționale.

Iată structurarea detaliată a textului pe idei și puncte principale:

1. Rolul și atribuțiile Ministerului Educației Art. 115

• Statut și competențe generale: Organ de specialitate al administrației publice centrale care elaborează, execută și monitorizează politica națională, financiară și de resurse umane din învățământul preuniversitar.
• Atribuții principale în gestionarea sistemului:
  • Curriculum și evaluare: Aprobă curriculumul național, evaluările naționale, structura anului școlar și este singura autoritate care evaluează, aprobă și achiziționează manualele școlare;
  • Organizare și logistică: Aprobă cifrele de școlarizare, calendarele activităților extrașcolare, omologarea mijlocului de învățământ, normele pentru construcții școlare și tipărirea actelor de studii;
  • Resurse umane și carieră didactică: Elaborează normativele de personal, coordonează formarea inițială și continuă și concursul național de ocupare a posturilor;
  • Echitate, inclușiune și performanță: Coordonează asistența psihopedagogică pentru elevii cu CES, combate inechitățile, organizează pregătirea elevilor capabili de performanțe înalte și stabilește criteriile de echivalare a studiilor efectuate în străinătate;
  • Buget și transparență: Propune repartizarea finanțării de bază pe județe, colectează date statistice și prezintă anual Parlamentului Raportul privind starea învățământului.
• Instrumente de lucru și cazuri speciale:
  • Poate înființa comisii, consilii, agenții și Corpul de experți externi pentru monitorizare și control CEEMC ;
  • Poate emite reglementări speciale pe durata stării de urgență, alertă sau asediu;
  • Încheie protocoale de colaborare publice cu alte instituții, culte sau ONG-uri;
  • Ține cont de sărbătorile religioase ale tuturor cultelor recunoscute la stabilirea calendarului școlar.

2. Direcțiile Județene de Învățământ Preuniversitar DJIP / DMBIP Art. 116

• Statut și înființare:
  • Se înființează ca servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educației, cu personalitate juridică, prin reorganizarea fostelor inspectorate școlare ISJ/ISMB ;
  • Sunt finanțate de la bugetul de stat.
• Atribuții principale la nivel local:
  • Monitorizare și control: Verifică aplicarea legii, calitatea managementului școlar și finanțarea asigurată de autoritățile locale;
  • Examene și rețea școlară: Coordonează admiterea la liceu, evaluările, examenele de certificare și transmite rețeaua școlară spre avizare;
  • Incluziune și combaterea abandonului: Monitorizează abandonul școlar, măsurile de combatere a segregării raportate anual până în aprilie și sprijină elevii din medii dezavantajate/romi;
  • Resurse umane: Organizează concursul național de ocupare a posturilor la nivel județean, realizează auditul resursei umane și echivalează studiile elevilor români întorși din străinătate;
  • Mediere: Mediază conflictele dintre școli și autoritățile locale.

3. Conducerea, structura și transparența DJIP / DMBIP Art. 116 alin. 6–10

• Mecanisme de conducere:
  • Sunt conduse de un director general și directori generali adjuncți, numiți prin ordin de ministru în urma unui concurs;
  • Funcționează cu un Consiliu de Administrație și un Consiliu Consultativ;
  • La ședințe și la concursurile de conducere participă ca observatori reprezentanții sindicatelor, elevilor și părinților.
• Inspectori de specialitate obligatorii:
  • Inspectori dedicated pentru învățământul în limbile minorităților naționale numiți cu consultarea grupului parlamentar al minorităților ;
  • Inspectori pentru problemele copiilor din medii socioeconomice dezavantajate și din grupuri marginalizate romi.

4. Notă privind aplicarea în timp Prorogări

• Aplicabilitatea prevederilor referitoare la înființarea și funcționarea DJIP/DMBIP Art. 116 a fost prorogată succesiv prin ordonanțe de urgență și legi, termenul de intrare în vigoare fiind amânat până la începutul anului școlar 2027-2028.

1. Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar ARACIIP Art. 117

• Înființare și statut:
  • Instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Educației;
  • Se creează prin reorganizarea vechiului ARACIP și preluarea atribuțiilor de inspecție generală/tematică de la fostele inspectorate școlare;
  • Este condusă de un președinte mandat de 4 ani, obținut prin concurs și este reprezentată în teritoriu prin Birouri Județene BJ-ARACIIP / BMB-ARACIIP ;
  • Se finanțează de la bugetul de stat și din venituri proprii tarife de autorizare/acreditare, contracte de evaluare, fonduri nerambursabile, donații.
• Organe speciale și integritate:
  • Comisia Națională pentru Inspecție Școlară CNIS : Verifică etica și deontologia cadrelor didactice și de conducere membri numiți pe 4 ani, cu peste 5 ani experiență ;
  • Incompatibilități și conflicte de interese: Funcțiile de demnitate publică sunt incompatibile cu activitatea în ARACIIP; membrii CNIS trebuie să se abțină la contestațiile ce privesc rude până la gradul III , soțul/soția sau propria unitate școlară.
• Atribuții principale:
  • Elaborează standardele și metodologiile de calitate, autorizare, acreditare și inspecție școlară;
  • Efectuează inspecțiile școlare generale, tematice, de specialitate și evaluarea externă a unităților de învățământ;
  • Propune Ministerului Educației autorizarea, acreditarea sau retragerea acestora;
  • Gestionează și actualizează lunar registrele naționale specifice unități acreditate, autorizate provizoriu, școli cu curriculum străin etc. ;
  • Elaborează Codul de etică al evaluatorilor și rapoarte anuale privind calitatea educației.
• Structură și birouri județene BJ-ARACIIP :
  • Birourile județene au personalitate juridică, sunt conduse de un director numit prin concurs și utilizează experți din Registrul Național al Experților în Evaluare și Acreditare RNEE ;
  • Monitorizează calitatea educației la nivel local, analizează rapoartele interne de evaluare și sprijină inspecția școlară.

2. Centrul Național pentru Formare și Dezvoltarea în Cariera Didactică CNFDCD Art. 118

• Înființare și coordonare:
  • Instituție publică de interes național, subordonată Ministerului Educației, finanțată de la buget și din venituri proprii.
• Obiective și atribuții principale:
  • Identifică nevoile de formare și elaborează Planul național de formare continuă a cadrelor didactice;
  • Furnizează programe de formare și consiliere inclusiv pentru aplicarea recomandărilor formulate de ARACIIP ;
  • Coordonează rețeaua școlilor de aplicație, mentoratul didactic și licențierea în cariera didactică;
  • Elaborează standardele ocupaționale din învățământul preuniversitar și echivalează nivelurile de competență didactică.
• Structură teritorială:
  • Își desfășoară activitatea la nivel local prin Centrele pentru Cariera Didactică CCD județene, create prin reorganizarea vechilor Case ale Corpului Didactic.

3. Reorganizarea instituțională și tranziția patrimoniului Art. 119

• Subrogarea în drepturi și succesiunea juridică:
  • DJIP/DMBIP și CCD preiau integral activitățile, personalul, patrimoniul bunuri mobile/imobile , drepturile și contractele fostelor inspectorate școlare și case ale corpului didactic;
  • Denumirile vechilor instituții din acte, contracte și protocoale se înlocuiesc automat cu noile denumiri DJIP/DMBIP, CNFDCD/CCD, ARACIIP.
• Desființarea vechilor structuri: Inspectoratele școlare și Casele Corpului Didactic se desființează oficial la data intrării în vigoare a regulamentelor noilor instituții.

4. Consiliul Consultativ pentru Învățământ Preuniversitar Art. 119 alin. 6–9

• Rol și atribuții: Structură județeană consultativă creată pentru a sprijini dezvoltarea rețelei școlare, a monitoriza finanțarea locală și a aviza Raportul privind starea învățământului.
• Componență 5 membri : Un reprezentant DJIP/DMBIP, un reprezentant BJ-ARACIIP, un reprezentant CCD, un reprezentant al prefectului și un reprezentant al Consiliului Județean/CGMB.
• Conducere și observatori: Este condus de prefect sau delegatul acestuia ; participă ca observatori reprezentanții sindicatelor, elevilor, părinților, mediului de afaceri și minorităților naționale.

5. Notă privind aplicarea în timp Prorogări

• Temeiul legal privind înființarea și funcționarea ARACIIP, CNFDCD și restructurarea instituțională Art. 116–119 a fost prorogat succesiv, data de intrare în vigoare fiind amânată până la începutul anului școlar 2027-2028.

Super! Am adăugat noile articole 120–128 și am structurat întregul text clar, pe idei și puncte principale, astfel încât să fie extrem de ușor de citit și urmărit.

1. Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar ARACIIP Art. 117

• Înființare și statut: Instituție publică de interes național, în coordonarea Ministerului Educației, creată prin reorganizarea vechiului ARACIP și preluarea inspecției școlare de la fostele inspectorate. Se finanțează din bugetul de stat și venituri proprii.
• Organe speciale și integritate:
  • Comisia Națională pentru Inspecție Școlară CNIS : Verifică etica și deontologia cadrelor didactice și de conducere.
  • Incompatibilități: Membrii trebuie să se abțină la contestațiile ce privesc rude până la gradul III , soțul/soția sau propria școală.
• Atribuții principale: Elaborează standardele de calitate, efectuează inspecții și evaluări externe, propune autorizarea/acreditarea unităților școlare și gestionează registrele naționale de profil.
• Structură teritorială: Își desfășoară activitatea prin Birouri Județene BJ-ARACIIP / BMB-ARACIIP cu personalitate juridică, folosind experți din Registrul Național RNEE.

2. Centrul Național pentru Formare și Dezvoltarea în Cariera Didactică CNFDCD Art. 118

• Statut și obiective: Instituție publică subordonată Ministerului Educației; identifică nevoile de formare și elaborează Planul național de formare continuă a cadrelor didactice.
• Atribuții: Coordonează mentoratul didactic, licențierea în carieră, rețeaua școlilor de aplicație și elaborează standardele ocupaționale.
• Structură teritorială: Activează la nivel local prin Centrele pentru Cariera Didactică CCD județene fostele Case ale Corpului Didactic.

3. Reorganizarea instituțională și tranziția Art. 119

• Succesiunea juridică: DJIP/DMBIP și CCD preiau integral personalul, patrimoniul, contractele și drepturile fostelor inspectorate școlare și case ale corpului didactic.
• Desființarea vechilor structuri: Inspectoratele școlare și Casele Corpului Didactic se desființează oficial odată cu aplicarea noilor regulamente.

4. Consiliul Consultativ pentru Învățământ Preuniversitar Art. 119 alin. 6–9

• Rol: Structură județeană consultativă pentru dezvoltarea rețelei școlare și monitorizarea finanțării.
• Componență 5 membri : Reprezentanți DJIP/DMBIP, BJ-ARACIIP, CCD, prefectură și Consiliul Județean/CGMB condus de prefect, cu participarea sindicatelor, elevilor și părinților ca observatori.

5. Reorganizări la nivel național: CNCE și IȘE Art. 120 – 121

• Înființare și preluare: Se înființează Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare CNCE și Institutul de Științe ale Educației IȘE în subordinea Ministerului Educației, prin preluarea activității, patrimoniului și personalului fostului CNPE care se desființează.
• Atribuții CNCE: Coordonează elaborarea/revizuirea curriculumului național și sistemul de evaluare și examinare.
• Atribuții IȘE: Realizează cercetarea, dezvoltarea și inovarea în educație pentru fundamentarea politicilor publice pe baza unui plan anual de cercetare.
• Specificități:
  • Ambele pot colabora cu specialiști externi pe contracte civile;
  • IȘE include o secție dedicată învățământului în limbile minorităților naționale, iar CNCE include un compartiment cu specialiști pe această zonă.

6. Alte instituții și centre de specialitate Art. 122 – 126

• Centrele de formare în limbile minorităților Art. 122 : Instituții cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Educației și finanțate integral de la bugetul de stat.
• Unitatea pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar – UFIP Art. 123 :
  • Suport tehnic pentru Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar.
  • Atribuții: Propunerea politicilor de finanțare cost standard per elev , monitorizarea alocărilor bugetare, elaborarea de studii/analize și prezentarea unui raport anual.
• Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual – CNITTD Art. 124 – 125 : Se înființează prin reorganizarea CNDIPT, având ca scop dezvoltarea învățământului liceal tehnologic, postliceal și dual.
• Institutul Limbii Române Art. 126 : Promovează limba română, sprijină cursanții și atestă cunoștințele; elaborează strategii pentru comunitățile românești din afara granițelor.

7. Atribuțiile Autorităților Administrației Publice Locale Art. 127

• Organizarea rețelei școlare: Asigură școlarizarea obligatorie, aprobă înființarea/reorganizarea/desființarea școlilor cu avizul DJIP/DMBIP și publică rețeaua școlară.
• Infrastructură și investiții: Asigură spații corespunzătoare, finanțează lucrări de construcție/modernizare și angajează personal medical în cabinetele școlare.
• Finanțare și sprijin social: Acoperă cheltuielile pentru transportul elevilor curse școlare și decontează transportul cadrelor didactice navetiste; pot acorda burse și finanța programe remediale „Școala după școală”, „A doua șansă”.
• Siguranță și parteneriat: Asigură siguranța în școli și desemnează reprezentanți în Consiliile de Administrație ale unităților de învățământ.

8. Conducerea Unității de Învățământ Preuniversitar Art. 128

• Structura de conducere: Școlile sunt conduse de Consiliul de Administrație CA și de directori adjuncți , colaborând cu consiliul profesoral, CEAC, CFDCD, părinții, elevii și sindicatele.
• Componența Consiliului de Administrație organ deliberativ :
  • 7 membri școli sub 300 elevi : director, 2 cadre didactice, 2 părinți, primar/reprezentant, 1 reprezentant consiliu local.
  • 9 membri școli 301–400 elevi : director, 3 cadre didactice, 2 părinți, primar/reprezentant, 2 reprezentanți consiliu local.
  • 11 membri școli peste 400 elevi : director, 4 cadre didactice, 3 părinți, primar/reprezentant, 2 reprezentanți consiliu local.
  • Inovații: La liceu, un loc de la părinți revine unui elev major; la învățământul tehnologic/dual, CA poate fi extins cu reprezentanți ai operatorilor economici parteneri.
• Funcționare și reguli de vot:
  • Președintele CA este directorul școlii cu excepții la tehnologic.
  • Votul este secret pentru deciziile ce privesc persoana/angajații posturi, gradații, sancțiuni.
  • Membrul aflat în conflict de interese nu votează; cadrele didactice care au copii elevi în aceeași școală nu pot face parte din CA.
• Atribuții principale ale CA: Aprobă bugetul, Planul de Dezvoltare Instituțională, curriculumul la decizia elevului, încadrarea personalului, orarul și sancțiunile disciplinare.

9. Notă privind aplicarea în timp Prorogări

• Temeiul legal privind înființarea și funcționarea ARACIIP, CNFDCD și restructurarea instituțională Art. 116–119 a fost prorogat succesiv, data de intrare în vigoare fiind amânată până la începutul anului școlar 2027-2028.

Am structurat textul tău pe idei și puncte principale, exact în același stil clar și ușor de urmărit, păstrând toate detaliile importante!

1. Consiliul Profesoral – Structură, funcționare și atribuții

• Componență și întruniri: Format din toate cadrele didactice ale școlii; este prezidat de director și se întrunește lunar sau la cererea directorului / a cel puțin 1/3 din membri.
• Atribuții principale:
  • Calitate și etică: Asigură calitatea actului didactic și monitorizează Codul de etică profesională.
  • Propuneri către CA: Propune fișele de evaluare anuală, măsuri de optimizare, oferta de curriculum la decizia elevului CDE , programe de formare și desemnează cadrele didactice membre în CA și comisii.
  • Recompense și sancțiuni: Propune premierea / titlul „Profesorul anului”, propune proceduri pentru încălcarea eticii de către profesori și aprobă sancțiunile disciplinare pentru elevi.
  • Alte atribuții: Îndeplinește sarcini delegate de Consiliul de Administrație.

2. Comisiile de specialitate la nivelul școlii Art. 130

• Constituire și alegere: Se înființează prin decizia directorului în baza hotărârii Consiliului Profesoral.  Membrii și responsabilii sunt profesori titulari, aleși prin vot secret de Consiliul Profesoral. Responsabilii nu pot fi directori sau directori adjuncți.
• Comisia pentru Evaluarea și Asigurarea Calității CEAC :
  • Rol: Aplică procedurile de calitate, analizează rapoartele de inspecție și propune măsuri de îmbunătățire.
  • Colaborare: Lucrează cu ARACIIP, biroul județean de inspecție, CA, părinți, elevi și Consiliul Profesoral.
• Comisia pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică CFDCD :
  • Rol: Identifică nevoile de formare, monitorizează evoluția în carieră și participarea profesorilor la cursuri/proiecte.
  • Colaborare: Lucrează cu DJIP/DMBIP, CNFDCD, CCD, CA și Consiliul Profesoral.

3. Participarea în programe europene și mobilități Art. 131

• Recunoaștere și echivalare:
  • Rezultatele cadrelor didactice se echivalează prin ECTS de către CCD/CNFDCD.
  • Rezultatele elevilor sunt recunoscute prin metodologii specifice absentele sunt motivate, materia se recuperează, iar competențele se echivalează.  Se promovează portofoliul Europass.
• Drepturile profesorilor și normă:
  • Pe durata mobilităților, cadrele didactice își păstrează salariul integral, iar școala asigură suplinirea din finanțarea complementară.
  • Profesorii care coordonează proiecte europene neremunerate pot beneficia de reducerea normei de la 18 la 16 ore/săptămână cu acordul CA.
  • Notă legală Prorogare : Aplicarea reducerii de normă a fost amânată succesiv prin OUG 115/2023, OUG 156/2024 și Legea 141/2025 până la începutul anului școlar 2027-2028.
• Evaluare și distincții:
  • Implicarea în proiecte UE este criteriu de evaluare externă pentru școală ARACIIP și de evaluare individuală pentru profesori.
  • Se organizează anual concursul național „Școala Europeană” pentru premierea unităților cu rezultate deosebite.

4. Transformarea digitală și instituția dedicată – UESMATD Art. 132

• Cadrul general: Se bazează pe Strategia națională pentru digitalizarea educației.
• Înființarea UESMATD: Instituție publică în subordinea Ministerului Educației finanțată din venituri proprii și subvenții responsabilă de formarea utilizatorilor, digitalizarea proceselor și asistență tehnică hardware/software.
  • Poate angaja experți IT pe contracte civile.
• Platforme și interoperabilitate:
  • UESMATD asigură dezvoltarea și mentenanța platformelor strategice, respectând standardul minim informatic, normele GDPR și Legea 242/2022 interoperabilitate.
  • Colaborează cu CNFDCD pentru formarea personalului și cu IȘE, CNCE etc. pentru resurse online.
  • Datele deschise vor fi publicate pe portalul guvernamental dedicat.

5. Sisteme informatice și servicii digitale Art. 133

• Sistemul integrat de management al școlarității:
  • Platformă cloud-computing interconectată, finanțată de la buget.
  • Include Catalogul electronic și Portofoliul educațional digital care va fi integrat în termen de 36 de luni.
• Verificare și trasabilitate:
  • Soluții digitale în timp real pentru verificarea statutului de elev sau absolvent de bacalaureat.
  • Diplomele sunt interconectate cu Registrul unic național integrat al diplomelor.
  • Se aplică principiul „doar o singură dată” pentru schimbul de date între sistemele preuniversitare, universitare și alte baze de date publice.
• Examinare digitală și evaluare:
  • Începând cu anul școlar 2027-2028, evaluările și examenele naționale se vor desfășura integral în format digital.
  • Se înființează un mecanism de monitorizare a nivelului de maturitate digitală echipamente și competențe coordonat de UESMATD.

1. Cadrul general și instituțional pentru digitalizare Art. 132

• Strategia națională: Transformările digitale se bazează pe Strategia națională pentru digitalizarea educației, adoptată prin Hotărâre de Guvern.
• Înființarea UESMATD:
  • Se înființează Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanță și Asistență Tehnică pentru Digitalizare instituție publică în subordinea Ministerului Educației, finanțată din venituri proprii și subvenții.
  • Atribuții: Formarea utilizatorilor, digitalizarea proceselor, asistență hardware/software, integrarea, dezvoltarea și mentenanța platformelor strategice.
  • Resurse umane: Poate angaja experți IT pe contracte civile.
• Standarde informatice și colaborare:
  • Platformele se dezvoltă conform unui standard informatic minim interoperabilitate, GDPR, Legea 242/2022.
  • UESMATD colaborează cu CNFDCD pentru formare și cu CNCE, IȘE, AARNIEC etc. pentru resurse educaționale online.
• Gestionarea datelor și securitatea:
  • Ministerul Educației controlează bazele de date, asigură confidențialitatea GDPR și poate încheia protocoale de interoperabilitate cu alte ministere/autorități.
  • Datele deschise se publică pe portalul Guvernului și pe alte platforme dedicate.

2. Managementul școlarității și infrastructura digitală Art. 133

• Sistemul integrat de management al școlarității SIMS :
  • Ansamblu informatic bazat pe tehnologie cloud, finanțat de la bugetul de stat.
  • Include Catalogul electronic și Portofoliul educațional digital care va fi integrat în termen de 36 de luni.
• Verificare și trasabilitate:
  • Se pun la dispoziție soluții în timp real pentru verificarea statutului de elev/absolvent de BAC.
  • Informațiile privind diplomele se interconectează cu Registrul unic național integrat al diplomelor.
  • Datele vor fi interoperabile la nivel preuniversitar și universitar, pe principiul „doar o singură dată”.
• Evaluări digitale și maturitate digitală:
  • Începând cu anul școlar 2027-2028, evaluările și examenele naționale se vor desfășura integral în format digital.
  • Se înființează un mecanism de monitorizare a nivelului de maturitate digitală echipamente și competențe gestionat de UESMATD.

3. Cadrul general al finanțării învățământului Art. 134 – 137

• Nivelul finanțării naționale Art. 134 :
  • Finanțarea anuală a educației reprezintă minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.
  • Notă legală Prorogări : Aplicarea cotei de 15% a fost amânată succesiv prin OUG 115/2023, OUG 156/2024 și Legea 141/2025 , fiind stabilită aplicarea acesteia din anul 2027 în 2024 fiind alocat un minim de 10%.
• Principiile finanțării Art. 135 :
  • Resursa financiară urmează elevul; transparență, echitate, predictibilitate și eficiență.
  • Învățământul obligatoriu de stat este gratuit, dar poate fi susținut și de operatori economici, burse, sponsorizări, donații sau autorități locale ex. programe „Școală după școală”.
• Finanțarea în învățământul particular, confesional și tehnologic Art. 137 :
  • Particular/confesional: Se finanțează din taxe și/sau din fonduri publice pentru nivelul antepreșcolar, preșcolar și cel obligatoriu.
  • Liceal tehnologic: Operatorii economici pot participa la finanțare prin contracte de parteneriat decontând cheltuieli cu elevii, utilități, echipamente, burse, dar și investiții în școală.

4. Finanțarea de bază și Costul Standard per Elev Art. 138 – 139

• Componentele finanțării: Finanțarea de stat cuprinde finanțarea de bază, complementară și specială.
• Mecanismul Costului Standard Art. 138 :
  • Se determină de către CNFÎP pe niveluri, filiere și profiluri.
  • Suplimentări ale costului standard:
    • Se majorează cu 25% pentru școlile din consorții școlare/duale urban-rural.
    • Se suplimentează cu 25% pentru unitățile defavorizate aplicabilitate prorogată până la începutul anului școlar 2027-2028.
    • Se majorează cu cel puțin 100% pentru „Școlile din spital” și cu 75% pentru elevii cu cerințe educaționale speciale nivele de intervenție I, II, III.
  • Factor de multiplicare: Pentru școlile cu personalitate juridică ce au sub 300 de elevi, alocarea se calculează la un număr extins de elevi pentru a garanta desfășurarea activității.
• Destinația fondurilor din finanțarea de bază Art. 139 :
  • Prin bugetul Ministerului Educației: Salarii, sporuri și indemnizații.
  • Prin bugetele locale sume defalcate din TVA : Formare continuă, bunuri și servicii care trebuie să reprezinte minimum 20% din costul standard , precum și transportul cadrelor didactice navetiste prorogat până în 2027-2028.
• Garanții și redistribuiri:
  • Dacă sumele sunt insuficiente, DJIP/DMBIP sau Ministerul Educației pot efectua redistribuiri de fonduri între școli, pe baza unor rapoarte de audit.
  • Fondurile alocate ca finanțare de bază nu pot fi executate silit pentru datorii ale autorităților locale sau ale școlilor.

Iată structurarea textului pe idei principale și puncte, pentru o parcurgere ușoară:

1. Finanțarea complementară

• Rol și definiție: Acoperă cheltuielile de capital, sociale și de altă natură asociate învățământului de stat, care nu sunt incluse în finanțarea de bază.
• Surse de finanțare:
  • Bugetele locale și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat repartizate prin direcțiile de finanțe publice cu sprijinul DJIP/DMBIP.
  • Veniturile proprii ale autorităților locale pot fi alocate opțional pentru burse, stimularea performanței, prevenirea abandonului școlar, atragerea profesorilor sau dotarea cantinelor, sălilor de sport și atelierelor.
• Categorii de cheltuieli acoperite: Investiții și reparații, subvenții pentru cantine/internate, evaluări naționale, examinări medicale ale angajaților, securitate/sănătate, situații de urgență, concursuri școlare, centre de excelență și materiale didactice/sanitare.

2. Relația contractuală de management Art. 141

• Finanțarea de bază și cea complementară se derulează pe baza a două tipuri de contracte de management încheiate de directorul școlii:
  • Cu DJIP/DMBIP pentru fondurile de la Ministerul Educației.
  • Cu ordonatorul principal de credite local pentru fondurile din bugetul local.

3. Veniturile proprii ale unităților de învățământ Art. 142

• Condiții de obținere: Pot fi generate din activități specifice aprobate de autoritățile locale, care stabilesc domeniul, veniturile și cheltuielile aferente.
• Regimul financiar: Nu diminuează finanțarea de la stat de bază, complementară sau specială , se folosesc exclusiv în scopul prevăzut, iar excedentul anual se reportează pentru anul următor.

4. Elaborarea bugetului și învățământul special Art. 143

• Bugetul anual de venituri și cheltuieli se întocmește conform normelor Ministerului Educației.
• Finanțarea învățământului special se asigură mixt:
  • Ministerul Educației: Acoperă cheltuielile salariale.
  • Bugetele județene / sectoarele mun. București: Acoperă cheltuielile pentru desfășurarea procesului educațional.

5. Finanțarea specială și susținerea performanței Art. 144

• Finanțată de la Bugetul de stat prin Ministerul Educației pentru:
  • Programe naționale, cofinanțări de proiecte externe, programe de investiții/modernizare și protecție socială.
  • Burse pentru elevi, români de pretutindeni și străini.
  • Evaluări, simulări, examene naționale și eliberarea actelor de studii.
  • Perfecționarea cadrelor didactice, olimpiade și concursuri școlare.
  • Evaluarea impactului: Ministerul finanțează studii de impact o dată la 3 ani pentru programele naționale realizate de entități independente de implementare.
• Alocări din partea autorităților locale opționale :
  • Cheltuieli de întreținere, funcționare și investiții pentru imobilele administrate.
  • Participare suplimentară la finanțarea de bază sau complementară.
  • Premierea și stimularea financiară a elevilor premiați la olimpiade/concursuri inclusiv alte concursuri decât cele din listele ministerului sau media 10 la Evaluare/Bac și a cadrelor didactice îndrumătoare, în baza unui regulament local.

6. Finanțarea educației extrașcolare Art. 145

• Surse de finanțare: De la bugetul de stat prin DJIP/DMBIP sau direct de la Minister pentru Palatul Național al Copiilor și din bugetele locale/județene.
• Proiecte extrașcolare: Se finanțează pe baza evaluării și includerea lor în calendare specifice naționale, internaționale, regionale sau județene.
• Preluarea unităților de către autoritățile locale: Se poate face prin Hotărâre de Guvern; spațiile și terenurile preluate își păstrează obligatoriu destinația schimbarea destinației atrage nulitatea de drept.

7. Baza materială a învățământului Art. 146 – 147

• Regimul de proprietate și administrare:
  • Terenurile și clădirile fac parte din domeniul public local școli generale/licee , județean învățământ special sau al statului educație extrașcolară/DJIP și sunt administrate de autoritățile locale sau de Minister.
  • Celelalte componente mijloace de învățământ, biblioteci, ateliere, cămine, cantine etc. sunt proprietatea unităților de învățământ, fiind inalienabile, insesizabile și imprescriptibile.
• Schimbarea destinației bazei materiale:
  • În primii 3 ani de la încetarea activității didactice: Se face doar cu avizul conform al Ministerului Educației emis în termen de 90 de zile.  Nerespectarea avizului constituie infracțiune închisoare de la 6 luni la 5 ani sau amendă și atrage nulitatea actelor.
  • După 3 ani: Se poate face prin hotărâre a consiliului local/județean, fără aviz, dar cu informarea Ministerului.
  • Dacă activitatea educațională se reia, autoritățile locale au obligația să reamenajeze spațiul.
• Închirierea și intabularea:
  • Închirierea se face doar cu avizul conform al Ministerului Educației.
  • Înscrierea în cartea funciară este scutită de taxe.
  • Privatizarea unităților de învățământ de stat este strict interzisă.

1. Răspunderea contravențională în învățământul preuniversitar Art. 148

• Fapte și sancțiuni amendă 1.000 – 5.000 lei :
  • Părinți/reprezentanți legali: Interzicerea participării elevului la cursuri sau refuzul semnării contractului educațional.
  • Directori de școli: Nealocarea burselor școlare sau refuzul semnării contractului educațional se poate aplica și prestarea unei activități în folosul comunității.
• Constatare și aplicare:
  • Sancțiunile pentru părinți se aplică de către persoanele împuternicite de primar.
  • Sancțiunile pentru directori se aplică de organele de control din cadrul DJIP/DMBIP sau Ministerul Educației, în urma sesizărilor.
• Cadrul juridic aplicabil: Contravențiilor li se aplică OG nr. 2/2001, iar răspunderea civilă pentru faptele elevilor se stabilește conform Codului Civil.

1. Mobilitatea personalului didactic – Restrângerea de activitate și Pretransferul Art. 190

• Definirea restrângerii de activitate:
  • Opoziția cu normarea legală a efectivelor de elevi/preșcolari sau competențe insuficiente ale cadrului didactic pentru completarea normei.
  • Diminuarea numărului de ore sub jumătate de normă.
• Soluționarea restrângerii de activitate până la 15 noiembrie :
  • Prin transfer consimțit între unități pe aceeași specialitate.
  • Prin repartizare pe posturi/catedre vacante, coordonată de DJIP/DMBIP.
• Pretransferul consimțit:
  • Se acordă la cerere între unități școlare sau între specializări în cadrul aceleiași unități.
  • Se desfășoară la nivelul unității, consorțiului școlar, UAT-ului, localității de domiciliu sau pentru apropiere de domiciliu.
• Condiții pentru titularii din învățământul particular:
  • Pot participa la transfer/pretransfer dacă au fost titularizați prin concurs național, s-au transferat anterior din sistemul de stat sau au obținut minimum nota/media 7 la un concurs național unic în ultimii 6 ani.
• Facilități și priorități:
  • Primă de instalare: Cadrele didactice repartizate în mediul rural, defavorizat sau izolat primesc o primă neimpozabilă egală cu 1 salariu minim brut pe țară , având obligația de a rămâne titulari 5 ani școlari măsură prorogată până în anul școlar 2026-2027.
  • Priorități la ocuparea posturilor: Au prioritate profesorii emeriți și personalul titular din cadrul consorțiilor școlare/de învățământ dual.

2. Detașarea personalului didactic Art. 191

• Detașarea în interesul învățământului:
  • Se face cu acordul cadrului didactic titular/auxiliar pe posturi didactice, în instituții conexe DJIP/DMBIP, CCD, Ministerul Educației sau pentru funcții de conducere/îndrumare și control pe maximum 1 an școlar.
  • Detașarea pe catedre/posturi se poate face pe o perioadă de maximum 5 ani școlari consecutivi.
• Conducerea interimară:
  • Dacă nu se pot face detașări pentru conducere, funcția este preluată de un membru al Consiliului de Administrație, prin delegare de atribuții, pentru maximum 60 de zile fără a depăși anul școlar.
  • În învățământul particular, conducerea interimară se poate asigura prin numire de către finanțator sau prin detașare din sistemul de stat/particular.
• Detașarea la cerere:
  • Se realizează prin concurs/concurs specific, pe maximum 5 ani școlari consecutivi.
• Reguli speciale:
  • Prioritate au cadrele didactice din cadrul consorțiilor școlare.
  • Pentru catedrele de „Religie” sunt obligatorii avizele cultelor recunoscute.

3. Personalul didactic auxiliar Art. 192 – 193

• Componenta rețelei de personal auxiliar Art. 192 :
  • Include categorii precum: bibliotecar, informatician, laborant, tehnician, pedagog, secretar, contabil, administrator de patrimoniu, mediator școlar, supraveghetor de noapte etc.
  • Personal de sprijin: Include profesioniști din alte domenii sănătate, consiliere psihologică, asistență socială încadrați ca personal didactic auxiliar.
• Condiții de studii necesare Art. 193 :
  • Studii superioare, postliceale sau liceale de profil în funcție de specificul postului ex.: studii superioare de licență pentru asistent social; liceu pedagogic/universitate sau cursuri specifice pentru mediator școlar; licență/liceu de profil pentru secretar, informatician, bibliotecar.
  • Excepție pentru mediatorii școlari din comunitățile cu populație semnificativă de etnie romă: se acceptă absolvirea claselor XII/XIII fără bacalaureat urmată de cursul de formare profesională de profil, în lipsa candidaților cu studii complete.

4. Personalul de conducere, de îndrumare și control Art. 194

• Categorii de funcții:
  • Nivel județean/MEC: Director general, director general adjunct DJIP/DMBIP , directori ARACIIP/CCD, inspectori școlari.
  • Nivelul unității de învățământ: Director și director adjunct.
• Formare și mentorat pentru manageri:
  • Directorii și directorii adjuncți au obligația de a urma un program de formare în management școlar în primul an al fiecărui mandat furnizat de CNFDCD/CCD.
  • În primul mandat, directorii sunt asistați de un mentor pentru management educațional.
• Corpul Managerilor Educaționali:
  • Se înființează ca organism de specialitate format din mentori sub coordonarea Ministerului Educației.
  • Are rol în dezvoltarea politicilor publice, mentorat, monitorizare etică și furnizarea de formare continuă în colaborare cu CNFDCD.
• Statut juridic: Funcțiile de conducere, îndrumare și control din învățământul preuniversitar și instituțiile conexe nu au statut de funcții publice.

Iată structurarea textului pe idei principale și puncte:

1. Directorul unității de învățământ – Statut, specificități și atribuții Art. 195

• Conducerea executivă și specificul lingvistic:
  • Directorul asigură conducerea executivă; în școlile cu predare în limba minorităților sau cu secții , directorul/unul dintre directori trebuie să cunoască limba respectivă.
  • Numirea se face cu consultarea organizației minorității reprezentate în Parlament sau a Grupului parlamentar al minorităților.
• Atribuții principale ale directorului la stat :
  • Este reprezentantul legal al școlii și ordonator de credite.
  • Își asumă răspunderea publică pentru performanțele unității alături de CA.
  • Propune spre aprobare CA: regulamentul de organizare, proiectul de buget, raportul de execuție bugetară și obiectivele de asigurare a calității.
  • Răspunde de personal selecție, angajare, evaluare, formare, încetare raporturi de muncă.
  • Prezintă un raport anual asupra calității educației în fața Consiliului Profesoral, elevilor, părinților, APL și DJIP/DMBIP publicat pe site.
  • Colaborează cu Consiliul Elevilor, părinții și sindicatele.
• Mecanismul de lucru:
  • Emite decizii și note de serviciu.
• Particularități:
  • La unitățile particulare/confesionale, atribuțiile și structurile de conducere sunt stabilite prin regulamente proprii și de către CA.
  • În liceele militare, atribuțiile directorului sunt exercitate de comandant.

2. Recrutarea, numirea și rezilierea contractului pentru directorii de școli Art. 196–198

• Condiții de participare la concurs Art. 196 alin. 3 :
  • Cadru didactic titular, diplomă de licență, vechime în învățământ de minimum 5 ani, fără condamnări incompatibile și avizul cultului unde e cazul.
• Etapizarea concursului național Art. 196 alin. 1, Art. 203 :

• Evaluare de competențe aptitudini personale, cu specialiști în psihometrie.
• Probă scrisă necesită minimum nota 7 pentru calificare.
• Interviu evaluare aptitudini + plan managerial; necesită minimum nota/punctajul 7.

• Comisia de concurs și observatorii Art. 198 :
  • Include reprezentanți ai mediului economic/de afaceri.
  • Participă ca observatori: sindicatele, Consiliul Național al Elevilor și federațiile de părinți.
• Numirea în funcție și contractele pe mandat de 4 ani :
  • Necesită în prealabil o evaluare medicală „apt” Art. 197.
  • Se încheie Contract de management educațional cu directorul general DJIP/DMBIP.
  • Se încheie Contract de management administrativ-financiar cu primarul după avizarea planului de către CA și primar.
• Evaluarea anuală și eliberarea din funcție Art. 196, 198 :
  • APL evaluează anual contractul administrativ-financiar și poate propune eliberarea din funcție decizia finală aparține DJIP/DMBIP.
  • Directorul/adjunctul poate fi eliberat la propunerea motivată a directorului general DJIP/DMBIP, a 2/3 din CA-ul școlii, a Consiliului Profesoral 2/3 din voturi + audit obligatoriu DJIP/DMBIP sau pentru încălcarea contractului cercetare disciplinară.
  • La particular/confesional: eliberarea se face de către fondator, la propunerea a 2/3 din membrii CA.
• Interimatul Art. 198 alin. 6 : Se asigură prin detașare în interesul învățământului a unui cadru didactic titular, până la concurs maxim până la sfârșitul anului școlar.

3. Ocuparea funcțiilor de conducere la nivel județean – DJIP/DMBIP, Palatul Național al Copiilor și unități extrașcolare Art. 199, 200

• Conducerea DJIP/DMBIP Director General / Adjunct :
  • Condiții: Licențiat, Gradul didactic I, vechime de minimum 10 ani, fără condamnări.
  • Concurs MEC : Probă scrisă, evaluarea proiectului managerial și interviu minimum nota/punctajul 7.
  • Mandat: 4 ani, numire prin ordin al ministrului, încheiere contract de management cu ministrul educației; evaluare anuală.
• Directorii unităților extrașcolare Art. 200 : Numiți prin concurs public de DJIP/DMBIP sau MEC, după subordonare pe o perioadă de 4 ani, cu încheiere de contract de management.

4. Ocuparea funcțiilor de îndrumare și control – Inspectori școlari Art. 201

• Condiții de înscriere: Diplomă de licență, cel puțin Gradul didactic II, fără condamnări incompatibile.
• Probe concurs: Probă scrisă și interviu minimum 7 la fiecare.
• Comisia de concurs: Director general președinte + 2 reprezentanți MEC inclusiv universitari.  Observatori: sindicate, elevi, părinți.
• Numire și mandat: Numire prin decizie a directorului general DJIP/DMBIP cu avizul MEC pe 4 ani, cu semnarea unui contract de management.

5. Conducerea birourilor județene ARACIIP și a Caselor Corpului Didactic – CCD Art. 202

• Se selecționează prin: Concurs național organizat de Ministerul Educației.
• Condiții de eligibilitate: Licențiați, Gradul didactic I, vechime de minimum 10 ani în învățământ, fără condamnări.
• Probe de concurs: Evaluarea portofoliului managerial, probă scrisă și interviu cu observatori din cadrul sindicatelor.
• Nota minimă generală de promovare Art. 203 : Toți candidații pentru funcțiile de conducere, îndrumare și control școli, extrașcolar, DJIP/DMBIP, CCD, ARACIIP trebuie să obțină minimum nota/punctajul 7 la probele scrise/proiect managerial și minimum 7 la interviu.

1. Coordonarea și structura personalului din învățământul militar și de securitate Art. 204–206

• Coordonare instituțională:
  • Unitățile sunt coordonate și controlate de ministerele de resort MApN, MAI, MJ, etc. împreună cu Ministerul Educației prin DJIP/DMBIP.
• Componența personalului didactic:
  • Este format din personal didactic din statutul general și din corpul instructorilor militari, de ordine și securitate publică.
  • Personalul are drepturile/îndatoririle din legea educației, combinate cu cele de cadru militar sau funcționar public cu statut special.
• Funcții didactice specifice:
  • MApN: Instructor, instructor principal, instructor superior grade militare.
  • MAI: Instructor militar/de poliție, instructor principal, instructor specialist grade militare/de poliție.
  • MJ ANP : Ofițer profesor grade de poliție penitenciară/militare.

2. Recrutarea și încadrarea instructorilor militari și ofițerilor profesori Art. 206

• Procedura de ocupare:
  • Posturile vacante se ocupă prin concurs/examen conform legislației specifice fiecărei instituții, stabilite prin ordin de ministru.
  • Se pot folosi și instructori militari asociați.
• Condiții generale de selecție MApN și MAI :
  • Ofițeri: Licență/inginerie în domeniu, module psihopedagogice/master didactic, minimum 3 ani vechime ca ofițer/subofițer/agent și calificativul „Foarte bun”/„Foarte bine” în ultimii 3 ani. Pentru MAI, formarea psihopedagogică se poate finaliza în maxim 3 ani de la numire.
  • Maștri militari/Subofițeri/Agenți: Studii postliceale acreditate, minimum 3 ani vechime și calificativul „Foarte bun”/„Foarte bine” în ultimii 3 ani.
  • Excepție MAI: La informatică, limbi străine și educație fizică pot participa și cei cu gradul didactic II.
• Condiții pentru MJ ANP – Ofițer profesor :
  • Licență în domeniul disciplinei.
  • Minimum 2 ani vechime în ANP cu calificativ „foarte bun” pentru sursă internă, sau în specialitatea postului pentru sursă externă.
  • Obligația de a absolvi modulul psihopedagogic în termen de 3 ani de la numire.

3. Structura timpului de muncă și componentele normei didactice Art. 207

• Timpul de lucru:
  • 8 ore/zi, respectiv 40 de ore/săptămână.
• Componența activității:

• Predare-învățare-evaluare, instruire practică, examene, pregătire de performanță/remedială.
• Pregătire metodico-științifică și dezvoltare curriculum la decizia elevului.
• Educație, mentorat și activități complementare.
• Managementul clasei și proiecte educaționale.
• Sprijin profesor itinerant, CJRAE/CMBRAE.
• Activități suplimentare și facilități:
  • Cadrele cu gradul I sau profesor emerit pot desfășura activități în cluburi/cercuri ȘTIAM sau de mentorat/excelență.
  • Timpul pentru activități complementare non-predare se poate reduce cu 2 ore/săptămână pentru cadrele cu gradul I și peste 25 de ani vechime sau cu performanțe dovedite.

4. Norma didactică de predare – Standard și Regim Tranzitoriu Art. 207

• Norma standard:
  • Gimnazial, liceal, postliceal: 18 ore/săptămână 14 ore pentru cei cu gradul I/emerit care fac mentorat.
  • Instruire practică / Maștri: 24 ore/săptămână 20 ore dacă au gradul I și fac mentorat.
  • Învățământ special: 16 ore/săptămână predare / 20 ore educatori, instruire practică.
  • Consilier școlar / Logoped: 1 post la max. 500 elevi sau 300 preșcolari.
• Regim tranzitoriu Derogare 2025–2030 :
  • Primar: 1 post/clasă include obligatoriu 2 ore/săptămână de pregătire remedială.
  • Gimnazial, liceal, postliceal: 20 ore/săptămână 18 ore pentru gradul I/emerit cu mentorat.
  • Instruire practică / Maștri: 26 ore/săptămână 22 ore pentru gradul I cu mentorat.
  • Învățământ special: 18 ore/săptămână predare / 22 ore educatori/practică.
• Organizarea mentoratului:
  • Cadrele cu normă redusă pentru mentorat trebuie să desfășoare cel puțin 4 ore/săptămână de mentorat remunerate în sistem de plată cu ora.

5. Constituirea normei, excepții și degrevări Art. 208

• Reguli de constituire a normei:
  • Se constituie din ore corespunzătoare specializării de pe diplomă sau modul de min. 90 credite.
  • Se pot include până la 1/2 normă ore din alte discipline, pregătire de performanță sau remedială.
  • Se poate completa cu activități complementare „Școală după școală”.
  • Gimnazial: Se poate constitui din 2/3 ore din specializarea de bază + 1/3 din alte discipline/activități.
  • Gimnazial rural: Se poate constitui din 1/2 ore din specializarea de bază + 1/2 din alte discipline/activități.
• Particularități pe discipline:
  • Limbile străine primar : Pot fi predate de învățători dacă au atestat sau de profesori de specialitate plata cu ora sau în normă.
  • Educația fizică primar : Se predă obligatoriu de profesori cu studii superioare de specialitate.
  • Minorități naționale: Învățătorii/educatorii predau și limba română; orele ce depășesc planul-cadru de la secțiile în limba română se plătesc cu ora.
• Degrevarea de normă Regim special 2025–2026 :
  • Personalul de conducere din extrașcolar, CCD, CJRAE, centre de excelență: degrevare de până la 30%.
  • Directorii de școli și inspectorii școlari: degrevare de până la 50%.
  • Personalul degrevat nu poate efectua plata cu ora cu excepția unităților din zone izolate, cu aprobarea ISJ.
• Personalul auxiliar și administrativ: Timpul de lucru este de 40 ore/săptămână.

Iată structurarea textului pe idei principale și puncte, redactată într-un format clar și ușor de parcurs:

1. Răspunderea disciplinară a personalului didactic de predare Art. 209

• Obligații generale:
  • Exercitarea profesiei cu respectarea legii, a principiilor sistemului și a interesului superior al copilului.
• Abateri disciplinare specifice:
  • Violență fizică și/sau verbală asupra elevilor sau colegilor.
  • Fapte/atitudini care pun în pericol sănătatea sau integritatea fizică/psihică a copiilor.
  • Manifestări politice și prozelitism religios în școală.
  • Desfășurarea de meditații cu elevii de la propria clasă.
  • Încălcarea legii, a statutului profesiei, a normelor sau a deciziilor unității de învățământ.
  • Fapte care aduc atingere imaginii/drepturilor copiilor și familiilor ori prestigiului școlii.
• Măsuri de protecție și proceduri speciale:
  • Sancționarea abaterilor grave violență, punerea în pericol a sănătății necesită un raport de specialitate realizat de DGASPC.
  • Îndepărtarea de la clasă: Pe perioada cercetării pentru fapte de violență/pericol sau infracțiuni incompatibile, cadrul didactic este suspendat de la activitatea cu elevii, dar își păstrează salariul.
  • Personalul didactic auxiliar răspunde disciplinar conform Codului Muncii.

2. Sancțiunile disciplinare pentru personalul didactic Art. 210

• Gama de sancțiuni în funcție de gravitate :
  1. Avertisment scris.
  2. Reducerea salariului de bază și a indemnizației de conducere cu până la 15%, pe 1-6 luni.
  3. Suspendarea pe o perioadă de până la 3 ani a dreptului de a participa la concursuri pentru gradații de merit, funcții de conducere/îndrumare sau grad didactic superior.
  4. Suspendarea pe o perioadă de până la 3 ani a dreptului de a face parte din comisiile examenelor naționale.
  5. Desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
• Reguli de aplicare:

• Pentru fapte de violență sau punere în pericol a elevilor, sancțiunile financiare și de suspendare a drepturilor se pot aplica cumulat ori se aplică direct desfacerea contractului.
• Aplicarea sancțiunilor atrage automat și măsura retragerii titlurilor, ordinelor, medaliilor sau decorațiilor obținute.

3. Procedura de cercetare disciplinară și contestație Art. 211–212

• Sesizarea și constituirea comisiei:
  • Orice persoană poate depune o sesizare scrisă la secretariatul școlii.
  • Se constituie o comisie de cercetare 3-5 membri, cu funcții cel puțin egale cu cel cercetat + un reprezentant sindical/al salariaților.
  • Comisia este aprobată de Consiliul de Administrație CA și numită prin decizie de director.
• Derularea cercetării:
  • Audierea și dreptul la apărare sunt obligatorii refuzul scris se constată prin proces-verbal.
  • Cercetarea și comunicarea deciziei se fac în maximum 30 de zile de la raport, dar nu mai târziu de 6 luni de la săvârșirea fapte.
  • Sancțiunea se aprobă de CA cu 2/3 din voturi și se comunică prin decizie de director.
• Contestații și garanții:
  • Decizia de sancționare trebuie să conțină detalii obligatorii descriere, prevederi încălcate, motivul înlăturării apărării, termen și instanță , sub sancțiunea nulității absolute.
  • Normă tranzitorie: Până la funcționarea Comisiei Naționale pentru Inspecție Școlară ARACIIP , contestațiile se adresează direct instanței de judecată competente în termen de 15 zile.

4. Răspunderea disciplinară a personalului de conducere, îndrumare și control Art. 213–215

• Abateri: Încălcarea legii, a obligațiilor de funcție, a normelor profesionale ori fapte care prejudiciază prestigiul instituției sau al învățământului.
• Sancțiuni specifice:
  1. Observație scrisă.
  2. Reducerea salariului cu până la 15% pe 1-6 luni.
  3. Suspendarea dreptului de înscriere la concursuri gradație de merit, conducere pe o perioadă de până la 3 ani.
  4. Suspendarea dreptului de a participa în comisiile examenelor naționale până la 3 ani.
  5. Destituirea din funcția de conducere, îndrumare și control.
• Procedura de sesizare și cercetare:

• Sesizările se depun la DJIP/DMBIP, Ministerul Educației, ARACIIP sau CNFDCD în funcție de funcția persoanei vizate.
• Comisiile de cercetare 3-7 membri includ reprezentanți ai salariaților și au în componență cadre cu funcții egale sau superioare. Pentru conducerea școlilor participă ca observatori un elev și un părinte.
• Interdicție severă: Cadrele didactice destituite/concediate disciplinar nu mai pot ocupa posturi didactice în învățământul preuniversitar de stat timp de 7 ani școlari.

5. Răspunderea patrimonială Art. 216

• Cadrul legal: Răspunderea pentru pagube create se stabilește conform Codului Muncii sau conform legislației specifice pentru sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.
• Procedură: Recuperarea prejudiciilor se face prin decizie de imputare emisiune direct de conducerea unității sau instituției angajatoare.

Capitolul XV Distincții și premii

1. Gradația de merit Art. 217, alin. 1-2

• Valoare și durată: Reprezintă un spor de 25% din salariul de bază, se acordă pe o perioadă de 5 ani în urma unui concurs.
• Pondere: Se atribuie pentru un procent de 16% din totalul posturilor didactice la nivel județean / al municipiului București.
• Reglementare: Metodologia și criteriile de acordare se aprobă prin ordin al ministrului educației la propunerea CNFDCD și după consultarea sindicatelor reprezentative.

2. Premiul pentru activitate suplimentară și amânarea aplicării Art. 217, alin. 3 și Note

• Condiții generale: Se acordă de două ori pe an de către directorul școlii, din fonduri proprii ale unității în limita a 2% din fondul de salarii , pe baza unor criterii aprobate la nivel județean/DMBIP.
• Prorogarea amânarea succesivă a aplicării:
  • Initial amânat până în anul școlar 2025–2026 prin OUG nr. 115/2023.
  • Amânat ulterior până în anul școlar 2026–2027 prin OUG nr. 156/2024.
  • Status actual: Aplicarea prevederilor este amânată până la începutul anului școlar 2027–2028 conform Legii nr. 141/2025.

3. Distincții, ordine și medalii naționale Art. 218, alin. 1-2

• Personalul didactic cu rezultate excelente poate primi decorații, ordine, medalii și titluri oficiale.
• Tipuri specifice:
  • Ordinul „Spiru Haret” clasele Comandor, Cavaler și Ofițer.
  • Medalia „Membru de onoare al corpului didactic” se acordă cadrelor didactice pensionabile cu o activitate deosebită.

4. Distincții acordate de Ministrul Educației și premiile financiare Art. 218, alin. 3-6

• Tipuri de distincții:
  • Scrisoare de mulțumire publică.
  • Diploma „Gheorghe Lazăr” clasele I, a II-a, a III-a.
  • Diplomă de excelență pentru cadre didactice pensionate sau pensionabile.
  • Diplomă pentru inovare și digitalizare în educație.
• Premii financiare asociate:
  • Diploma „Gheorghe Lazăr”: Clasa I – 20%, Clasa a II-a – 15%, Clasa a III-a – 10% din suma salariilor de bază obținute în ultimele 12 luni.
  • Diploma de excelență: 20% din suma salariilor de bază obținute în ultimele 12 luni.
• Pondere și finanțare: Se acordă în limita a 1% din numărul total de posturi didactice per județ/sector, pe baza unui regulament aprobat prin ordin de ministru, iar fondurile sunt asigurate direct de Ministerul Educației.

1. Drepturi, protecția sănătății și boli profesionale Art. 219

• Cadrul general: Drepturile și obligațiile personalului din preuniversitar decurg din lege, regulamente specifice și contractele de muncă individuale și colective.
• Protecția sănătății: Personalul beneficiază de asistență medicală gratuită pentru examene periodice, vaccinare gratuită împotriva bolilor infecto-contagioase și măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor profesionale.
• Boli profesionale: Lista bolilor specifice activității didactice se stabilește prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului educației, iar declararea lor este realizată de DSP pe baza cercetării medicului de medicina muncii.
• Pensia de invaliditate: Cadrele didactice care își pierd capacitatea de muncă din cauza unei boli profesionale beneficiază de pensie de invaliditate conform legii.

2. Concediul de odihnă anual Art. 220

• Cadre didactice de predare:
  • Beneficiază de un concediu de odihnă plătit de 62 de zile lucrătoare, efectuat în perioada vacanțelor școlare.
  • Perioadele exacte se stabilesc de consiliul de administrație CA urmărind interesul elevilor și asigurarea personalului pentru examene și concursuri naționale.
  • În cazuri bine justified, concediul poate fi întrerupt de conducerea unității cu remunerarea muncii depuse.
  • Concediul neefectuat dintr-un an poate fi recuperat în vacanțele anului școlar următor, cu acordul angajatului.
  • Clarificare juridică HP nr. 41/2024 : Orele efectuate în regim de plată cu ora prin cumul la aceeași unitate nu dau dreptul la concediu de odihnă plătit suplimentar sau la indemnizație de concediu neefectuat pentru acele ore.
• Personalul de conducere, îndrumare și control: Beneficiază de concediu conform Codului Muncii Legea nr. 53/2003 și Contractului Colectiv de Muncă CCM.
• Personalul didactic auxiliar și administrativ: Beneficiază de concediu conform legislației muncii și CCM, programat de CA la cererea angajatului, cu posibilitatea efectuării concediului restant în anul următor.

3. Concediul pentru studii/cercetare și măsuri sociale Art. 221 – 222

• Concediu plătit de 6 luni: Se acordă o singură dată cadrelor didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învățământului cu aprobarea CA.  Pe durata acestui concediu, cadrul didactic nu poate preda în regim de plată cu ora.
• Salarii compensatorii: În cazul desființării unei unități de învățământ de stat, personalul disponibilizat primește compensații financiare conform legii.
• Pregătirea profesională Art. 222 : Presupune pregătirea activității și realizarea obiectivelor educaționale prin metode psihopedagogice adecvate.

4. Siguranța și protecția actului didactic Art. 223

• Dreptul la netulburare: Cadrele didactice au dreptul la siguranță și nu pot fi deranjate în timpul orelor.
• Condiții de acces pentru părinți/reprezentanți legali: Accesul în școală este reglementat prin proceduri interne și este permis doar pentru:
  • Discuții programate/solicitate cu cadrele didactice sau conducerea;
  • Activități comune sau acțiuni aprobate ale părinților;
  • Depunerea de documente la secretariat;
  • Alte situații speciale prevăzute în regulament.
• Excepții de la intervenție: Intervenția autorităților sau a conducerii nu este considerată perturbare dacă este pusă în pericol sănătatea fizică/psihică a elevilor/personalului sau în timpul exercițiilor de alarmare.
• Înregistrarea activității didactice:
  • Înregistrarea orelor sau multiplicarea imaginilor este permisă doar în condițiile reglementate de Ministerul Educației sau prin dispoziții legale.
  • Stocarea imaginilor de pe camerele de supraveghere ale școlii nu constituie o înregistrare neautorizată a activității didactice.

1. Drepturi sindicale, profesionale și libertatea de exprimare Art. 224

• Afilieri: Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociații și organizații sindicale, profesionale și culturale naționale și internaționale.
• Libertatea de opinie: Cadrele didactice își pot exprima liber opiniile profesionale în spațiul școlar și pot desfășura acțiuni în nume propriu în afara acestuia, cu condiția să respecte legea, onoarea învățământului și demnitatea profesiei.

2. Deplasări și manifestări științifice Art. 225

• Decontarea cheltuielilor: Personalul didactic poate beneficia de acoperirea integrală sau parțială a costurilor de deplasare și participare la manifestări științifice în străinătate.
• Finanțare și aprobare: Suma se asigură din bugetul alocat, venituri proprii sau sponsorizări, iar participarea necesită aprobarea consiliului de administrație CA al școlii.

3. Facilități pentru copiii personalului din învățământ Art. 226

• Beneficiari: Copiii personalului aflat în activitate, ai celui pensionat din sistem, precum și orfanii de unul sau ambii părinți care au lucrat în învățământ.
• Facilități acordate:
  • Scutire de la plata taxelor de înscriere la admiterea în învățământul superior.
  • Gratuitate pentru cazare în cămine și internate.

4. Tratamente de odihnă și concediul fără plată pentru studii Art. 227

• Reduceri pentru odihnă și tratament: Personalul didactic și didactic auxiliar beneficiază de o reducere de 50% la costurile de cazare, masă și tratament în bazele dedicate suportată de la bugetul asigurărilor sociale de stat.
• Concediu fără plată pentru studii:
  • Se acordă cadrelor didactice titulare care doresc să se specializeze sau să își continue studiile.
  • Durata maximă este de 3 ani într-un interval de 7 ani.
  • Aprobarea aparține consiliului de administrație al unității, în baza dovezilor de studiu/specializare.

5. Profesionalism și etică Art. 228

• Standarde de predare: Personalul didactic are obligația să își exercite activitatea cu profesionalism, asigurând un proces de predare-învățare-evaluare de înaltă calitate și respectând principiile de etică profesională.